Acasă Politic Bucuresti: România, din nou la un pas de infringement din cauza tergiversarii...

Bucuresti: România, din nou la un pas de infringement din cauza tergiversarii adoptarii legislatiei privind stocarea datelor

DISTRIBUIȚI

103311 – 17082011- Astăzi expiră termenul limită până la care România trebuia să transmită un răspuns Comisiei Europene privind întârzierea aplicării Directivei 2006/24/CE privind stocarea datelor din comunicatiile electronice. Din acest motiv, România se află din nou la un pas de declansarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene din cauză că tergiversează punerea în aplicare a directivei europene privind reţinerea datelor stocate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice sau de reţelele publice de comunicaţii. Respectivul act normativ a generat multe controverse între autoritătile române si societatea civilă. Comisia Europeană a transmis deja României o scrisoare de punere în întârziere pentru că nu a comunicat măsurile de transpunere a acestor

în legislaţia naţională, termenul limită până la care România trebuia să dea un răspuns CE era 17 august 2011.

 Directiva privind păstrarea datelor comunicatiilor electronice (Directiva 2006/24/CE) solicită statelor membre să se asigure că operatorii de telecomunicatii păstrează anumite categorii de date (pentru identificarea identitătii, detalii despre apelurile efectuate si mesajele de postă electronica transmise, fără continutul acestora) în vederea investigării, depistării si transmiterii în judecată a infractiunilor grave, asa cum sunt ele definite în legislatia natională. În situatii speciale, aceste date ar putea fi folosite în anchete pentru investigarea infractiunilor si trimiterea în judecată a responsabililor, în cazul în care ele ar fi necesare în anchete penale sau pentru combaterea terorismului. Autoritătile diferitelor state membre au recunoscut că păstrarea pentru o perioadă de timp a acestor date joacă un rol important chiar în protectia publicului împotriva criminalitătii prin sprijinirea investigatiilor, pentru că aceste date pot oferi indicii valoroase si chiar probe pentru condamnarea infractorilor si pentru achitarea suspectilor nevinovati în cazuri care, fără aceste informatii, nu ar fi fost niciodată solutionate.

20 de state UE au preluat reglementările Directivei

20 din cele 27 de state membre ale UE au transpus total în legislaţia internă Directiva europeană privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice. Este vorba despre Franţa, Danemarca, Cipru, Letonia, Spania, Finlanda, Italia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Malta, Portugalia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovenia, Luxemburg, Grecia si Irlanda.

Austria, Germania, Slovacia Suedia si România nu au preluat încă în legislatia natională prevederile europene, Austria si Suedia fiind deja sanctionate la Curtea Europeană de Justiţie pentru această întârziere. Proiectul de lege din Germania a fost considerat în dezacord cu Legea Fundamentală, iar în prezent se află în dezbatere publică un nou proiect de lege care să transpună prevederile directivei europene.

România – în atenţia UE

În România, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a promovat un nou cadru legal pentru preluarea acquisului comunitar pe care l-a supus dezbaterii publice. Noul proiect de lege respectă prevederile constitutionale şi celelalte legi care se referă la drepturi şi libertăţi individuale. Mai mult, de această dată actul normativ specifică în mod clar şi fără posibilitatea de interpretare, elementele care fac obiectul stocării, care au în vedere doar „datele de trafic şi localizare a persoanelor fizice şi juridice” si „datele necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului înregistrat”, elemente care vor reduce perioada de le identificare a infracţiunii până la trimiterea dosarelor în instanţă.

În acest moment unul dintre principalele obiective ale directivei – combaterea terorismului – nu este vizibil si nici perceput de populatie drept un argument în favoarea noii legislatii. Pe de altă parte, cazurile în care infractionalitatea informatică, corupţia sau crima organizată, înşelăciunea, tâlhăria, pornografia infantilă şi evaziunea fiscală sunt, din păcate, din ce în ce mai prezente în viata românilor, iar riscurile la care sunt expusi copiii prin accesarea Internetului nu sunt întotdeauna constientizate de adulti.

În majoritatea cazurilor în care această legislatie a fost contestată, apărătorii drepturilor omului au considerat că avem de-a face cu o intruziune deosebită în viaţa privată a cetăţenilor şi o violare a corespondenţei. Discutia pro si contra aplicării acestor prevederi va continua, cu sigurantă, însă până una-alta România este la un pas de declansarea procedurii de infringement. Dacă România nu se va decide ce vrea să facă în privinta acestei reglementări, în temeiul Tratatului de la Lisabona din 2009 urmează o procedură accelerată, termene strânse de reacţie din partea statului şi posibilitatea aplicării de sancţiuni pecuniare chiar de la momentul în care a expirat termenul procedural de două luni de la trimiterea avizului motivat, iar statul nu a îndeplinit acţiunile de conformare cu dreptul european. – www.promptmedia.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.