103084 – 08082011- Fosta capitală a Daciei Romane şi-a deschis porţile pentru vizitatori, pentru prima oară. Turiştii au fost invitaţi să calce prin acest loc care „musteşte” de istorie şi să descopere cetatea cu vestigiile şi artefactele ei, rămase de acum 2.000 de ani şi dezvelite, rând pe rând, de arheologi. Zeci de turişti au venit, sâmbătă, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, sit arheologic situat în apropiere de Haţeg, pentru a vizita monumentul istoric, în cadrul evenimentului „Ziua Porţilor Deschise”, organizat de autorităţi pentru prima oară, relatează Servus Hunedoara. Vizitatorii, în număr deloc neglijabil, au putut intra în cetate gratuit, fiind ghidaţi printre ruinele şi vestigiile romane scoase la lumină, după ani de zile de muncă asiduă, de către arheologi.
Soarele fierbiente încălzeşte blocurile mari de piatră, iar piciorul înaintează prin iarba crudă şi umedă de la roua de dimineaţă. Cercetătorii arheologi cunosc locul „ca în palmă”, după ce au „scormonit” pământul în căutarea rămăşiţelor trecutului. Explicaţiile lor reuşesc să transpună turistul într-o lume demult apusă, antică. Dincolo de ruinele ce se înalţă la margine de drum şi după ce străbaţi, la pas, poteca umbrită de prunii încărcaţi, ajungi în centrul „oraşului de marmură”, aşa cum i se mai zicea fostei Capitale a Daciei Romane. Cât vezi cu ochii, în faţă, în stânga şi-n dreapta, numai istorie. Istoria neamului românesc, care încă mai zace sub glie, fiind descoperită, încă nu în totalitate, prin săpăturile unor oameni dedicaţi ştiinţei, arheologiei.
Lecţie de istorie „vie” – La intrarea în forurile romane, turiştii fac fotografii, trăgând, din când în când ocheade către vestigiile prezentate, în detaliu, de profesorul universitar de la Cluj, dr. Ioan Piso, şi de dr. Ovidiu Ţentea de la Asociaţia „Antiquitas”, „amfitrionii” acestei manifestări.
Reputatul arheolog prof. dr. Ioan Piso, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic din fosta Capitală a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, este cel care, împreună cu studenţi de la Cluj, Bucureşti, dar şi alte oraşe din România şi chiar din străinătate, şi voluntari, a reuşit să scoată la iveală, în urma săpăturilor efectuate în situl Ulpia Traiana, importante artefacte şi vestigii care demonstrează importanţa majoră pe care o are situl de la Sarmizegetusa. În faţa grupului de oameni, profesorul vorbeşte acum, cu satisfacţia pe care o oferă munca unui cercetător, despre cum s-a pus temelia fastuosului oraş roman, cât de sacre sunt inscripţiile dezvelite din pământ, rămăşiţele de colonade, de o frumuseţe rară, inimaginabilă, şi despre multe alte vestigii şi artefacte, toate descoperite în urma săpăturilor… „Colonia Ulpia Traiana este prima comunitate romană întemeiată la nordul Dunării după cucerirea Daciei. Ar fi ca un act de naştere al poporului român. Fără această ctitorie, fără evenimentele care s-au petrecut atunci, poporul român nu ar exista. Aici e vorba nu numai despre originea românilor, ci şi despre cea a europenilor”, a declarat prof. dr. Ioan Piso.
De la forurile romane… – Turiştilor prezenţi, sâmbătă, în cetatea de la Sarmizegetusa le-au fost arătate şi explicate şi principalele descoperiri arheologice efectuate anul acesta, printre care şi cea mai importantă, o locuinţă din secolul al II-lea cu frescă policromă din ansamblul zeilor palmyreni, scoasă „la lumină” recent. Vizitatorii s-au înghesuit, sub blocurile mari de piatră, să vadă „pe viu”, să analizeze şi să fotografieze fresca, ce urmează să fie conservată, cel mai probabil, în muzeul de la Sarmizegetusa.
Prof. dr. Ioan Piso a menţionat că săpăturile arheologice, realizate de la începutul lui 2011 şi până acum, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, s-au concentrat pe două obiective majore: Capitoliul sau Templul lui Jupiter şi al Triadei Capitoline (cel mai de seamă monument politic şi religios al Daciei Romane) şi Templul zeilor palmyreni, apreciat ca fiind o raritate în Europa antică. Reputatul arheolog a menţionat că, în zonă, este nevoie de începerea unui amplu proces de conservare. „Este păgubos pentru ruine că le sapi şi să rămână în voia intemperiilor. Va trebui, cu ajutorul autorităţilor, să se reia un program serios de restaurări”, a mai spus prof.dr. Ioan Piso.
…la Templul zeilor palmyreni, cu şpaclu şi cu măturica – Prezent la periplul printre ruinele fostei Capitale a Daciei Romane, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Ioan Rus, a declarat că situl de la Sarmizegetusa este de o importanţă deosebită şi că intenţia instituţiei din a cărei conducere face parte sunt investiţiile, necesare pentru a pune în valoare acest sit. „Trebuie să investim mult în acest monument istoric de o importanţă majoră şi să avem grijă de el. Intenţia CJ este îndreptată spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi sperăm să găsim soluţii viabile să punem în valoare acest sit arheologic”, a declarat vicepreşedintele CJ Hunedoara, Ioan Rus. Declaraţiile sale au fost confirmate şi de către Liliana Ţolaş, director la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, care nu putea lipsi de la o asemenea manifestare. „Cred că aici trebuie să investim cel mai mult ca Ulpia Traiana Sarmizegetusa să fie scoasă la lumină în totalitate, după exemplul altor oraşe romane. Acesta este scopul nostru şi vreau să vă asigur că nu vom facem absolut nimic fără acordul specialiştilor în domeniu”, a afirmat Liliana Ţolaş.
Şefa de la muzeul din Deva a vrut să vadă ce înseamnă munca pe un şantier arheologic, aşa că, fără să stea prea mult pe gânduri, a pus mâna pe şpaclu şi pe măturică, obiecte indispensabile în arheologie, şi a săpăt în situl de la Sarmizegetusa, exact aşa cum fac cercetătorii de aici atunci când extrag dovezi ale trecutului din pământ. „E o meserie foarte grea, pe care puţini o apreciază”, a afirmat Liliana Ţolaş, director la muzeul din Deva. Manifestarea de sâmbătă, organizată cu scopul de a-i aduce pe oameni mai aproape de muzeu, de istorie, s-a bucurat de un număr mare de participanţi. Pe lângă vizita la fosta Capitală a Daciei Romane, evenimentul a inclus şi vernisajul expoziţiei „Noul templu al zeilor palmyreni de la Sarmizegetusa”, ce a avut loc la muzeul din localitate, dar şi desen arheologic, măsurători topografice şi geomagnetice, prelucrare de ceramică – prelevare/desen/conservare, şi s-a încheiat cu un foc de tabără. – www.promptmedia.ro
