104996 – 23102011 – Preşedintele României, Traian Băsescu, participă duminică, 23 octombrie a.c., la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de toamnă. Agenda reuniunii este dominată de situaţia economică la nivel european, urmând a fi dezbătute modalităţile de consolidare a guvernanţei economice europene şi de întărire a disciplinei fiscale în statele membre.Traian Băsescu a susţinut sâmbătă, la Aeroportul Internaţional Henri Coandă, o declaraţie de presă înaintea plecării spre Bruxelles, unde a făcut câteva precizări legate de această deplasare. „Voi participa la două evenimente. La primul astăzi (n.r. ieri), este Summit-ul PPE, la care particip împreună cu domnul prim-ministru. Domnul prim-ministru încearcă să obţină desfăşurarea congresului PPE la Bucureşti anul viitor,
iar în ceea ce mă priveşte este participarea obişnuită pentru că acolo se corelează punctele de vedere ale reprezentanţilor PPE pentru Consiliu. În ceea ce priveşte Consiliul, care se va desfăşura mâine (n.r. azi), tematica este preponderent economică, dar nu numai. Principala temă de dezbatere va fi, prioritatea zero, un răspuns hotărât la criza din Grecia – sigur, acest lucru, cu condiţia restabilirii cursului programului pe care guvernul trebuie să-l urmeze în vederea reducerii cheltuielilor guvernamentale, în vederea acordării celei de-a şasea tranşe de împrumut şi, de asemenea, pe agendă se află stabilirea unei soluţii durabile pentru Grecia”. Din cauza situaţiei din Grecia, toată regiunea este contaminată de neîncredere şi aici nu este doar responsabilitatea Greciei. Liderii din zona euro, a atenţionat şeful statului român, care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia, fac foarte mult rău, nu numai Greciei. Băncile greceşti au o expunere majoră pe piaţa românească şi sigur că şi CDS-ul României creşte ca urmare a indeciziilor, a întârzierilor legate de Grecia, iar din acest punct de vedere poziţia noastră va fi foarte fermă: „România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona euro”.
România nu are probleme cu sistemul bancar
România, un stat din afara zonei euro, a început să plătească această capitalizare a
băncilor din zona euro, lucru imoral – Al doilea subiect este legat de consolidarea mecanismului de protecţie a zonei euro. „Aici ştiţi foarte bine că sunt două coordonate ale acestui mecanism. Primul şi cel mai disputat este legat de fondul european de stabilitate financiară, iar marile discuţii sunt legate de contribuţii, de modul cum să se realizeze un potenţial de aproape două mii de miliarde de euro în interiorul acestui fond, pentru a fi o garanţie că există posibilitatea intervenţiei în situaţia în care un stat din zona euro va intra în dificultate. Al doilea aspect legat de consolidarea mecanismelor de protecţie a zonei euro, care ne vizează de această dată şi pe noi, pentru că am aderat la euro plus, este legat de mecanismul european de stabilitate, despre care vă pot spune, aşa cum ştiţi, că a fost stabilit a fi creat încă din luna iunie, dar deocamdată nu s-a întâmplat nimic în Uniunea Europeană. Vorbim de el, dar el nu este nici măcar în stadiul incipient şi de bună seamă că pentru România este extrem de important ca acest mecanism să fie pus în funcţiune. Este un mecanism care ne-ar asigura tuturor respectarea unor reguli interne, o transparenţă a acţiunii legată de buget, de cheltuirea bugetului, de nivelul de taxe şi aşa mai departe, care n-ar mai crea distorsiuni majore în interiorul Uniunii Europene. Al treilea subiect este legat de consolidarea sistemului bancar prin recapitalizare. Aici trebuie să vă spun că România nu are probleme cu sistemul bancar. Din păcate însă, la stadiul la care Uniunea Europeană nu a început încă să facă plăţi pentru consolidarea băncilor, România plăteşte deja consolidarea sistemului bancar european şi o plăteşte prin dobânzi foarte ridicate, pentru că avem filiale româneşti ale băncilor din zona euro, fie că sunt austriece, fie că sunt franţuzeşti, fie că sunt greceşti, iar dobânzile atât pentru împrumuturile guvernamentale cât şi pentru împrumuturile zonei private au ajuns la un nivel deja inacceptabil. Ori, indirect, România, un stat din afara zonei euro, a început să plătească această capitalizare a băncilor din zona euro, lucru care trebuie spus cinstit şi discutat la acest Consiliu. Nu se poate împinge plata facturii împrumuturilor făcute la nesfârşit către guverne care au un nivel foarte ridicat de îndatorare, către state care nu sunt în zona euro şi din păcate şi cele mai sărace, ceea ce este imoral. Solicitarea noastră va fi ca în procesul de capitalizare al băncilor care acţionează în România – şi eu cred că în toată zona non-euro – să se ţină cont şi de obligaţia ca băncile să-şi menţină nivelul de expunere în ţările din zona non-euro”.
Un alt subiect va fi legat de concentrarea eforturilor asupra politicilor care favorizează stabilitatea şi creşterea. „Sigur, a spus preşedintele Băsescu, aici discutăm demult, va trebui să discutăm şi la acest Consiliu legat, spre exemplu, de dezvoltarea pieţei unice de energie, va trebui să discutăm despre dezvoltarea pieţei unice a forţei de muncă, va trebui să discutăm despre creşterea ratelor de finanţare pe care Uniunea Europeană le acordă statelor nou intrate în Uniunea Europeană şi – de ce nu? – va trebui să discutăm despre simplificarea normelor legate de achiziţiile publice. Aici vă pot spune o situaţie care afectează profund România. Am construit tot sistemul de utilizare a banilor europeni conform solicitărilor Comisiei Europene din 2007 şi până acum. În cursul lunii iunie s-a făcut un mic audit şi au venit exigenţe, altele, poate mai explicite, poate mai clare, în aşa fel încât să satisfacă exigenţele Comisiei Europene pentru continuarea finanţării. Întrebarea mea este de ce aceste lucruri nu au fost clar explicate de la bun început, iar Guvernul României a organizat nişte instituţii care anul acesta, în iunie abia, s-a constatat că trebuie îmbunătăţite. Nu pot să nu observ coincidenţa, că am rămas fără o susţinere financiară a proiectelor cu bani europeni, că a trebuit să împrumutăm bani de la bănci cu dobânzi foarte mari. Nu pot să nu observ această întâmplare!”
În sfârşit, un alt subiect de interes la acest Consiliu va fi legat de consolidarea guvernanţei economice, „ori din acest punct de vedere este clar că vom susţine o mai bună supraveghere a tuturor statelor, pentru că vedem cât de grav ne afectează întâmplări din zona euro. Acum n-am ajuns noi să dăm cu piatra în zona euro, dar conjunctural, de această dată, deşi România a luat măsuri pe care românii le-au suportat extrem de greu în 2010, suntem în dificultate, din cauza unor state din zona euro. Altele se prefigurează a nu avea creştere economică, din cauza datoriilor foarte mari, ceea ce ne face să avem o estimare redusă de creştere pentru anul viitor, altele au bănci foarte multe în România şi nu ştim ce se va întâmpla cu ele. Deci, suntem în situaţia în care eu cred că trebuie să ne apărăm, să spunem lucrurile deschis, şi îmi permit să fac un apel şi la presă. Chiar dacă pasiunea este să decredibilizăm cât se poate acest guvern sau această putere, poate puteţi trece peste asta, să observaţi realităţile. O
