Acasă Politic Belgrad: Serbia, un exemplu privind cheltuielile publice înainte de alegeri

Belgrad: Serbia, un exemplu privind cheltuielile publice înainte de alegeri

DISTRIBUIȚI

105871 – 27112011Misiunea FMI de luna aceasta de la Belgrad, condusă de Mark Allen, reprezentantul pentru Europa Centrală şi de Est, a efectuat prima sa evaluare din cadrul acordului stand-by preventiv în valoare de 1,2 miliarde de euro, pe care Serbia l-a negociat în 29 septembrie. Toate sunt bune până acum. Acordul este respectat şi sistemul bancar sârbesc este stabil. Datorită conducerii Băncii Naţionale a Serbiei şi a unei baze bune de capital în rândul băncilor în perioada de dinainte de criză, inflaţia scade, iar cheltuielile publice sunt ţinute sub control. Misiunea FMI a părăsit Belgradul cu asigurări că deficitul din bugetul sârb se va reduce în 2012 la un nivel mai mic de 4,5% din PIB, nivelul convenit pentru acest an. Iar Serbia rămâne mulţumită cu un deficit aprobat mai mare, deficit care fusese stabilit la 3,9% în negocierile de acum trei luni. Aceşti 25 mn de euro „aprobaţi” înseamnă mult pentru economia fragilă a Serbiei.

Astfel, în decembrie, Serbia va putea să retragă prima linie de credit de 190 milioane de euro, deşi viceguvernatorul Băncii Naţionale a Serbiei (NBS), Ana Gligorijević, spune că aceşti bani vor fi cheltuiţi doar în situaţia instabilităţii economice interne.

Potrivit analizei NBS, Serbia este în prezent departe de o asemenea situaţie. Inflaţia este în scădere din luna mai, coborând faţă de nivelul din aprilie, de 14,7%, la 8,7% în octombrie, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul anterior. Oficialii Băncii Centrale speră că obiectivul planificat pentru 2011 de 4,5% ± 1,5% va fi realizat în primul trimestru al anului 2012.

Problema este că rata inflaţiei depinde încă în mare măsură de două lucruri: de succesul recoltei agricole şi de cât de mult va majora statul preţurile subevaluate la electricitate, gaze naturale, utilităţi şi alimentele de bază, pe care le controlează direct sau indirect.

Actuala tendinţă a inflaţiei este încurajatoare. Aceasta a permis NBS să-şi reducă şi mai mult dobânda de referinţă cu nu mai puţin de 225 puncte de bază (2,5 puncte procentuale) de la începutul anului.

Pe de altă parte, producţia industrială oferă puţine motive pentru optimism. Din cauza scăderii cererii pe piaţa mondială – îndeosebi în UE, unde Serbia exportă majoritatea produselor sale – industria este supusă la presiuni extreme. Creşterea economică din acest an se va situa la 2%, dar se preconizează că va scădea la 1,5% anul următor, iar pe viitor este previzionată o nouă contracţie.

Vladimir Vučković, redactorul buletinului lunar de economie Analize şi Tendinţe Macroeconomice (MAT), citat de SETimes, spune că „importurile de materiale brute scad şi aceasta indică o adâncire a crizei din producţie. Într-un scenariu optimist, industria va avea o creştere de 1%”.

O sursă şi mai mare de îngrijorare este anunţul închiderii celui de-al doilea furnal al fabricii US Steel din Smederevo. Primul este inactiv de jumătate de an. Compania în cauză este cel mai mare exportator din Serbia, fiind responsabilă pentru aproximativ 16,5% din exporturile totale ale Serbiei în primele nouă luni ale acestui an. Într-o ţară în care şomajul este de peste 22%, această companie are 5 300 de angajaţi.

La plecarea de la Belgrad, Allen a ridicat o problemă centrală: posibilitatea sporirii cheltuielilor publice înaintea alegerilor parlamentare, întrucât politicienii lucrează pentru a atrage alegătorii.

Guvernul declară că intenţionează să îmbunătăţească nivelul de colectare a impozitelor, să obţină dividende de la întreprinderile publice şi să înăsprească supravegherea achiziţiilor publice. Dacă acestea eşuează, însă, o nouă îndatorare internaţională va fi practic imposibilă. „Actuala dobândă de 7,25% la eurobondurile de stat este deja prea costisitoare pentru o ţară în care creşterea anuală a PIB-ului este de 1,5%”, a declarat economistul Miroslav Prokopijević publicaţiei SETimes. „Spania şi Italia – următoarele ţări problematice din UE după Grecia – plătesc o dobândă de 6,6% până la 7,1%, astfel încât este clar că, pentru Serbia, chiar şi o dobândă mult mai mică nu este sustenabilă pe termen lung”. – www.promptmedia.ro

 

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.