107045 – 17012012 – Protestele de stradă indică un grad ridicat de nemulţumire a populaţiei faţă de soluţiile anticriză aplicate în România şi o lipsă a încrederii că acest drum poate fi cel corect. Lipsa încrederii populaţiei în justeţea măsurilor reiese şi din ultimele cercetări sociologice, care arată un moral scăzut al populaţiei, nemulţumire şi frustrare, lucruri care, printre altele, au stat la baza manifestărilor violente din aceste zile. Legătura dintre dintre austeritatea economică şi dezordinea socială a fost analizată şi demonstrată într-un studiu – „Austeritate şi anarhie: tăieri bugetare şi tulburări sociale în Europa între 1919 şi 2009” – realizat de doi profesori de la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona. Potrivit France 24, studiul trece în revistă 3.700 de incidente
– de la manifestaţii şi răzmeriţe până la asasinate politice – petrecute în 28 de ţări europene în ultimii 90 de ani.
Coincidenţă sau nu, la sfârşitul anului trecut, directorul FMI Christine Lagarde a cerut guvernelor lumii să nu pericliteze creşterea mondială prin măsuri de austeritate prea dure. Lupta împotriva datoriilor nu trebuie să ucidă creşterea economică a fost mesajul lui Lagarde. În vreme ce programe de austeritate masive au fost implementate sau se pregătesc peste tot în lume, şefa FMI avertiza asupra pericolului „unei frâne bugetare” care ar duce la „blocarea reluării creşterii economice”.
Şi autorităţile române au avut analize şi previziuni referitoare la modul în care ar putea evolua societatea, inclusiv referiri la posibile manifestări ale anarhismului. O demonstrează un recent interviu cu George Maior, seful SRI, publicat de Adevarul. Potrivit materialului, directorul SRI afirma la începutul lunii ianuarie a.c.: „Criza economică este şi va fi un fenomen care va dura, din păcate. Iată, eu nu vin cu veşti bune întotdeauna. (…) Din perspectiva României au fost luate măsuri chiar foarte dure – măsurile de austeritate din 2010. Problema noastră principală este, în continuare, legată de anumite vulnerabilităţi interne, de aplicarea unor politici economice prudente în sistemul administrativ românesc, dar şi de elementul acesta extern, în principal din zona euro, care are capacitatea să ne afecteze prin efect de contagiune. (..) Dimensiunea socială este, poate, cea mai semnificativă a crizei. (…) Am observat şi evoluţii naţionaliste şi chiar un anumit tip de extremism care se dezvoltă în diverse zone, pe fundalul crizei. Şi, istoric, aceste lucruri proliferează în asemenea momente. Eu, totuşi, cred că un concept cartezian va prevala în cele din urmă. (…) Se pare că ne vindecăm, încet, încet, de frici mai vechi, ancestrale. Dar începem să avem noi frici legate de această incertitudine a globalizării, cu posibilităţile ei pozitive, dar şi cu multe răsfrângeri negative pentru individ. (…) Extremismul, din păcate, a crescut pe fundalul crizei, chiar în ţări europene solide ca tradiţie democratică. S-a intensificat extremismul de dreapta, se vede acest lucru, dar şi un tip de anarhism fără ideologie, bazat pur şi simplu pe elementul distructiv. Şi la noi sunt semnale că există o creştere a acestor tipuri de extremism. Creşterea nu e mare încă, dar ne uităm atent la asemenea fenomene pentru că, repet, în timp de criză, extremismul găseşte resurse nebănuite. (…) Suntem preocupaţi de faptul că, la nivel de elite, atâtea câte există în România, nu simţim o coagulare de idei şi de analiză realistă, astfel încât să se împingă lucrurile către progres. Istoric vorbind, am avut şi momente bune, în vremuri de criză”. – www.promptmedia.ro
