109803 – 26042012 – Proiectul de buget al UE pentru 2013, prezentat de Comisia Europeană, reflectă declaraţiile Consiliului European potrivit cărora creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în UE se pot realiza numai combinând consolidarea fiscală cu investiţiile în creşterea economică viitoare, potrivit unui comunicat al Comiei Europene.
Bugetul UE completează, în mod util, eforturile naţionale în această privinţă prin concentrarea investiţiilor în domeniile prioritare definite în strategia UE de creştere economică, Europa 2020, ţinând seama, în acelaşi timp, de contextul economic dificil şi de presiunea existentă asupra bugetelor naţionale. Proiectul de buget 2013 îngheaţă cheltuielile viitoare: majorarea angajamentelor (de exemplu, plăţile de mâine) este la nivelul inflaţiei (2 %). Acesta îngheaţă, de asemenea, bugetul administrativ al Comisiei cu mult sub nivelul inflaţiei, reducând în acelaşi timp efectivele de personal cu 1 %, ceea ce reprezintă primul pas în vederea îndeplinirii obiectivului de reducere cu 5 % a personalului în 5 ani.
Totodată, acesta propune o creştere de 6,8 % a nivelului plăţilor. Acest lucru contribuie în mod direct la creştere economică şi la crearea de locuri de muncă în Europa. Bugetul UE trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale curente şi pe cele din anii precedenţi faţă de statele membre şi de alţi beneficiari.
Se alocă 62,5 miliarde € reprezentând plăţi creşterii economice favorabile creării de locuri de muncă în Europa. Se face un efort deosebit pentru programele-cadru de cercetare (9,0 miliarde €, însemnând o creştere de 28,1 % faţă de 2012), pentru Programul pentru competitivitate şi inovare (546,4 milioane €, însemnând o creştere de 47,8 %), pentru fondurile structurale şi fondul de coeziune (49 de miliarde €, însemnând o creştere de 11,7 %), precum şi pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (1,2 miliarde €, însemnând o creştere de 15,8 %).
Suntem pe deplin de acord cu concluziile Consiliilor Europene anterioare care au cerut o utilizare mai bună a fondurilor UE, pentru a ajuta Europa să iasă din criză”, declară comisarul pentru programare financiară şi buget Janusz Lewandowski. „În circumstanţele actuale, bugetele naţionale şi bugetul UE reprezintă, mai mult ca niciodată, două feţe complementare ale aceleiaşi monede: întrucât statele membre se confruntă cu reduceri dureroase, dar necesare, bugetul UE se concentrează asupra investiţiilor şi, prin urmare, acţionează ca un pachet de măsuri anticriză. Nu vom redresa creşterea economică doar prin reduceri, Europa trebuie să investească în mod judicios pentru viitorul său începând de astăzi. Aceasta este menirea bugetului UE, iar proiectul de buget 2013 urmăreşte să asigure acest lucru.”
Economii şi eficienţă din punctul de vedere al costurilor – Aşa cum reducerile nu ne vor scoate din criză dacă nu sunt însoţite de investiţii, tot aşa şi reversul este, în egală măsură, adevărat. Prin urmare, proiectul de buget 2013 acordă, printre altele, o atenţie deosebită economiilor şi eficienţei din punctul de vedere al costurilor.
Plăţile sunt consecinţa unor angajamente anterioare; prin urmare, pentru a evita creşteri mari ale plăţilor în bugetele viitoare ale UE, Comisia propune o majorare redusă (2 %) a angajamentelor, limitată la rata inflaţiei curente. Pe de altă parte, majorările planificate se vor concentra exclusiv pe creştere economică şi locuri de muncă.
În plus, liniile bugetare pentru programele a căror eficacitate nu este evidentă sunt reduse, iar asupra fiecărei instituţii şi agenţii UE s-au făcut presiuni pentru a se face economii, ori de câte ori este posibil. Majoritatea agenţiilor UE vor constata efectiv o reducere reală a bugetului lor anual.
Marea majoritate a cetăţenilor din întreaga UE se confruntă cu dificultăţile cotidiene generate de criză întrucât autorităţile lor naţionale, regionale şi locale trebuie să reducă cheltuielile, explică dl Janusz Lewandowski; prin urmare, o atitudine de tipul «statu-quo» din partea instituţiilor UE este pur şi simplu inacceptabilă, indiferent de noile competenţe care le-au fost conferite de Tratatul de la Lisabona! Din acelaşi motiv, este logic să se transfere fonduri de la programe care nu au rezultate către domenii prioritare precum întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), tineret şi ocuparea forţei de muncă.”
Cifre globale – La nivel global, proiectul de buget 2013 se ridică la 150,9 miliarde euro reprezentând angajamente, o creştere de 2 % faţă de anul trecut, în concordanţă cu nivelul actual al ratei inflaţiei. Plăţile reprezintă 137,9 miliarde €, ceea ce înseamnă o creştere de 6,8 %. Acestea sunt consecinţa logică a angajamentelor anterioare.
„Este legitim ca oamenii să se întrebe de ce solicităm o majorare de 6,8 % a plăţilor în aceste vremuri de criză, afirmă Janusz Lewandowski. Există două motive pentru aceasta: în primul rând, 2013 este ultimul an al perioadei financiare curente, iar în ultimul an al fiecărei perioade financiare se înregistrează o creştere puternică a plăţilor, întrucât proiectele finanţate de UE în întreaga Europă ajung în etapa de finalizare: poduri, căi ferate, autostrăzi au fost construite pentru binele tuturor, iar acum trebuie să plătim facturile pentru acestea. În al doilea rând, în ultimii ani, statele membre au adoptat în cadrul Consiliului şi al Parlamentului European, bugete UE care erau cu mult sub nevoile noastre estimate pentru plăţi. Acest lucru a condus la un număr din ce în ce mai mare de facturi neplătite, întrucât în fiecare an nu puteam onora unele dintre angajamentele juridice, din cauza unui deficit de fonduri. Atunci când soseşte factura dumneavoastră de electricitate sau de apă trebuie să o plătiţi, chiar dacă încercaţi să faceţi economii.”
Cifrele din proiectul de buget nu ţin seama de costurile aferente aderării Croaţiei la UE, în iulie 2013 (acces la fondurile UE).
Bugetul UE este adoptat de Consiliu şi de Parlamentul European.
Mai întâi, Consiliul îşi va face cunoscută poziţia cu privire la proiectul de buget în luna iulie 2012, fiind urmat de Parlament. În cazul unui dezacord între cele două instituţii, se va iniţia o procedură de conciliere de 21 de zile. – www.promptmedia.ro
