110667 – 03062012 – Lovite de pierderile uriaşe impuse de guvernul de la Atena în cadrul acordului de prescriere a datoriei ţării şi de retragerile deponenţilor îngrijoraţi de incertitudinea politică dinaintea noilor alegeri, principalele patru bănci din Grecia au primit o infuzie de 18 miliarde de euro, dar acestea au nevoie de mult mai mult, potrivit SETimes.
Banii au fost distribuiţi din rezerva de salvare a Fondului European de Stabilitate Financiară prin intermediul Fondului Elen de Stabilitate Financiară (HFSF), pentru a reface capitalul aproape epuizat al Băncii Naţionale (6,9 miliarde de euro), Alpha Bank (1,9 miliarde de euro), Eurobank (4,2 miliarde de euro) şi Piraeus Bank (5 miliarde de euro) – permiţându-le astfel să recâştige accesul la operaţiunile de finanţare ale Băncii Centrale Europene (BCE).
BCE, UE şi FMI reprezintă Troica care a acordat Greciei un pachet de salvare de 109 miliarde de euro şi un al doilea pachet de 130 de miliarde de euro, aflat încă în suspensie.
După alegerile din 6 mai, partidele nu au reuşit să formeze un guvern, iar Grecia se află în mâinile unui cabinet interimar înaintea scrutinului din 17 iunie. Partidul Noua Democraţie îşi dispută întâietatea cu formaţiunea plasată pe locul al doilea, Coaliţia Stângii Radicale (SYRIZA), care doreşte să renegocieze termenii acordului sau va refuza restituirea datoriilor.
În 7 mai, băncile s-au confruntat cu retrageri de 700 milioane de euro, situaţie care a provocat temerea că băncile ar putea fi decapitalizate, ceea ce nu s-a materializat.
Temându-se că ţara ar putea reveni la drahmă, grecii debusolaţi au retras peste 5 miliarde de euro în luna mai, ceea ce a secătuit băncile.
Grigoris Papagrigoris, directorul pentru relaţii cu investitorii la Banca Naţională a Greciei, a declarat că banca este stabilă. „A fost o activitate considerabilă în săptămânile de după alegeri, dar situaţia a fost ţinută sub control. În ultimii ani am avut parte de crize similare de volatilitate”.
Banca – care derulează operaţiuni în Bulgaria, România, Serbia, Macedonia şi Turcia – a raportat o pierdere de 537 milioane de euro în primul trimestru al acestui an, atenuată de un profit de 125 milioane de euro generat de filiala sa turcească, Finansbank.
Dar băncile nu au scăpat de griji, deoarece se estimează că acestea ar putea avea nevoie de aproape 50 de miliarde de euro.
„Nicio bancă nu poate supravieţui după astfel de evenimente”, a declarat Aggelos Tsakanikas, şef de cercetare la Fundaţia pentru Cercetare Economică şi Industrială din Atena.
„Recapitalizarea băncilor este extrem de importantă. Cele 18 miliarde de euro reprezintă jumătate din ajutorul planificat”, a adăugat el. „Dar principala problemă este faptul că acesta nu este destinat creşterii creditelor pentru economie”, a spus acesta.
Economia practic falimentară a ţării este înglodată într-o datorie de 350 miliarde de euro şi un deficit de 9,7%.
Ministerul de Finanţe a declarat că infuzia de capital a stabilizat deocamdată sectorul bancar.
Yiannis Stournaras, ministrul interimar al Dezvoltării, a declarat că recapitalizarea este importantă, dar „nu suficientă”. Dar el se declară încrezător că aceasta va menţine solvabilitatea acestui sector.
„Nu ne confruntăm cu o panică bancară clasică, oamenii îşi păstrează cumpătul”, a declarat acesta.
Aşa-numitul acord privind Implicarea Sectorului Privat (ISP), care a impus băncilor şi investitorilor anumite pierderi, a blocat efectiv accesul Greciei pe pieţele interbancare. Băncile greceşti au fost împrumutate de către BCE contra unor garanţii, iar de către banca centrală a Greciei prin mecanismul asistenţei de lichiditate de urgenţă (ELA), mai costisitor. – www.promptmedia.ro
