111780 – 13072012 – Utilizarea inadecvată a fondurilor UE în scopul comiterii de infracţiuni periclitează realizarea obiectivelor UE de a crea locuri de muncă, de a stimula creşterea economică şi de a îmbunătăţi condiţiile de trai. În situaţia în care în întreaga UE se exercită presiuni asupra finanţelor publice, fiecare euro contează. Prin urmare, Comisia Europeană propune noi norme pentru a combate, prin intermediul dreptului penal, fraudele care aduc atingere bugetului UE, astfel încât banii contribuabililor să fie protejaţi mai bine. Directiva creează un cadru mai armonizat de urmărire şi sancţionare a infracţiunilor penale la adresa bugetului UE, astfel încât infractorii să nu mai poată exploata diferenţele dintre sistemele juridice naţionale. Aceasta introduce definiţii comune ale infracţiunilor la adresa bugetului UE, prevede sancţiuni minime, inclusiv detenţia în cazul infracţiunilor grave, şi instituie un cadru comun şi uniform în ceea ce priveşte termenele în care o infracţiune poate fi cercetată şi urmărită penal (şi anume termenele de prescripţie). Acest lucru va contribui la descurajarea potenţialilor autori ai fraudelor, la creşterea eficacităţii acţiunilor în justiţie la nivel naţional şi va permite recuperarea mai uşoară a fondurilor pierdute.
Vicepreşedintele Comisiei, Viviane Reding, comisar al UE pentru justiţie, a afirmat: „Banii UE nu trebuie să intre în buzunarele infractorilor. Este esenţial să instituim norme de drept penal la cel mai ridicat standard pentru a proteja banii contribuabililor noştri. Obiectivul vizat este clar: garantarea faptului că fraudele împotriva bugetului UE nu rămân nepedepsite, făcând astfel posibilă economisirea banilor contribuabililor. Propunerea pe care o prezentăm astăzi va contribui la depăşirea multitudinii actuale de dispoziţii ale UE în materie de drept penal, în contextul în care, în unele state membre, o anumită infracţiune este pedepsită cu închisoarea, în timp ce în alte state membre, pentru aceeaşi infracţiune, nu se ia nicio măsură.”
Algirdas Šemeta, comisarul responsabil cu măsurile antifraudă, a declarat: „Strategia actuală privind protecţia fondurilor UE la nivel european este extrem de neuniformă. Autorii fraudelor nu ar trebui să poată profita de locaţia lor geografică pentru a se sustrage urmăririi şi sancţiunilor penale. Banii contribuabililor europeni trebuie să fie protejaţi cu fermitate în toate statele membre. Propunerea de astăzi reprezintă un pas important în această direcţie.”
În prezent, există o mare varietate de abordări în ceea ce priveşte protejarea fondurilor UE în statele membre. Interpretarea noţiunii de „fraudă” la adresa bugetului UE variază de la o ţară la alta, întocmai ca şi sancţiunile prevăzute în acest sens. Iată un exemplu: în Uniunea Europeană, nivelul sancţiunilor în cazul comiterii unei fraude variază de la absenţa oricărei sancţiuni obligatorii la 12 ani de închisoare. De asemenea, termenele în care este posibilă efectuarea de investigaţii şi urmărirea penală a infracţiunilor diferă foarte mult, oscilând între 1 an şi 12 ani.
Pentru a soluţiona această problemă, propunerea prezentată defineşte infracţiuni precum frauda sau infracţiunile conexe, cum ar fi corupţia, deturnările de fonduri, spălarea de bani sau obstrucţionarea procedurilor de achiziţii publice la adresa bugetului UE. Aceste definiţii comune vor contribui la garantarea unei aplicări uniforme a normelor de către autorităţile judiciare din întreaga UE, în timp ce rata condamnărilor în ceea ce priveşte cazurile de fraudă depistate în statele membre în cadrul execuţiei bugetului UE variază de la 14 % la 80 %, în funcţie de statul membru vizat (media UE este de 41 %).
Propunerea prezentată astăzi de către Comisie prevede o sancţiune minimă de şase luni de închisoare pentru infracţiunile grave. Pentru a contribui la recuperarea fondurilor, se dispune confiscarea produselor acestor infracţiuni.
Pierderile de la bugetul UE datorate unor activităţi ilegale reprezintă un motiv de îngrijorare. Peste 90 % din bugetul UE se gestionează la nivel naţional. În 2010, s-au înregistrat 600 de cazuri de presupusă fraudă referitoare la cheltuielile şi veniturile UE. Statele membre au declarat cazuri de suspiciuni de fraudă în valoare de 600 de milioane euro.
În cazurile vizate, persoanele care au solicitat fonduri UE au furnizat informaţii false pentru a beneficia de finanţare, de exemplu în domeniul agriculturii sau al dezvoltării regionale, ori funcţionarii naţionali au acceptat bani în schimbul atribuirii unui contract de achiziţii publice, încălcând astfel normele în materie. – www.promptmedia.ro
