114761 – 20112012 – Conform unui nou raport al Comisiei Europene, formarea competenţelor IT, antreprenoriale şi cetăţeneşti deţine un rol fundamental în pregătirea tinerilor pentru piaţa actuală a muncii, dar, în general,
şcolile nu acordă suficientă atenţie acestor competenţe transversale, faţă de competenţele de bază în domeniul alfabetizării, al matematicii şi al ştiinţelor. Problema este parţial generată de dificultăţile de evaluare. De exemplu, numai în 11 ţări europene [Belgia (comunitatea flamandă), Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia şi Slovenia] există proceduri standardizate de evaluare a aptitudinilor cetăţeneşti, care au drept obiectiv dezvoltarea gândirii critice şi a participării active în şcoală şi societate. Acest tip de testare este complet inexistent pentru competenţele IT şi antreprenoriale în oricare dintre cele 31 de ţări care au participat la sondaj (cele 27 de state membre ale UE, Croaţia, Islanda, Norvegia şi Turcia). Raportul subliniază, de asemenea, progresele înregistrate în formarea a şase dintre cele opt competenţe-cheie definite la nivelul UE pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini.
„Numai prin dotarea copiilor şi a tinerilor cu competenţele necesare, inclusiv cu competenţe transversale, vom asigura mijloacele prin care Uniunea Europeană va putea să rămână competitivă şi să valorifice oportunităţile economiei bazate pe cunoaştere”, a afirmat Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret. „Acest studiu ne indică aspectele care ar putea fi ameliorate şi, cel mai important, măsurile care trebuie luate pentru a crea mai multe oportunităţi pentru tineri. Reorganizarea sistemelor de învăţământ, o iniţiativă de politică pe care o voi lansa mâine, va contura propuneri concrete în acest sens.”
Competenţele transversale sunt, în general, formate în cadrul altor discipline, iar programele naţionale din majoritatea ţărilor acoperă domeniile IT, antreprenoriat şi cetăţenie. Dar această situaţie nu este generalizată. În nouă ţări [Germania, Țările de Jos, Italia, Grecia, România, Irlanda, Danemarca, Belgia (comunitatea flamandă) şi Croaţia] educaţia antreprenorială nu este acoperită în mod explicit în ciclul primar, în timp ce competenţele digitale sunt abordate în toate şcolile primare, cu excepţia celor din Croaţia.
În mod surprinzător, formarea competenţelor digitale în cadrul unor discipline precum ştiinţele, matematica şi limbile străine este încă un lucru neobişnuit în şcoli. Raportul de faţă arată că integrarea formării IT, antreprenoriale sau cetăţeneşti în disciplinele de bază poate atrage necesitatea ca şcolile să îşi modifice sistemele de predare, precum şi să stabilească obiective în materie de învăţare şi unele metode adecvate de evaluare.
Raportul furnizează dovezi analitice pentru factorii de decizie şi sprijină abordarea noii strategii a Comisiei Europene, „Reorganizarea sistemelor de învăţământ”, care va fi adoptată mâine (20 noiembrie). În cadrul acesteia sunt conturate măsurile pe care statele membre trebuie să le adopte pentru a asigura crearea, prin intermediul sistemelor de învăţământ şi formare, a competenţelor necesare în mediul de lucru modern.
În 2006, la nivelul UE au fost definite opt competenţe-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini. Acestea sunt: comunicarea în limba maternă; comunicarea în limbi străine; competenţa matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia; competenţa digitală; competenţe sociale şi civice; spiritul de iniţiativă şi cel antreprenorial; capacitatea de a asimila tehnici de învăţare; conştiinţa şi expresia culturală.
Aceste competenţe sunt fundamentale într-o societate bazată pe cunoaştere, astfel încât să se acopere nevoile aferente pieţei muncii, coeziunii sociale şi cetăţeniei active. Obiectivul urmărit este să se asigure un nivel mai mare de flexibilitate şi adaptabilitate, satisfacţie şi motivare. Raportul conturează progresele necesare în formarea acestor competenţe şi sugerează măsuri pentru a asigura adaptarea furnizorilor de activităţi de educaţie şi formare la dinamica cerinţelor în materie de competenţe. Nici capacitatea de a asimila tehnici de învăţare şi nici conştiinţa şi expresia culturală nu au făcut obiectul raportului.
Raportul compilează informaţii din şapte rapoarte recente din reţeaua Eurydice şi acoperă învăţământul general obligatoriu şi secundar în cele 31 de ţări europene participante. Anul de referinţă este 2011-2012.
Raportul este elaborat la solicitarea Comisiei de către reţeaua Eurydice, care cuprinde 38 de unităţi naţionale situate în 34 de ţări (statele membre ale UE, Croaţia, Elveţia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia şi Turcia). Reţeaua Eurydice este coordonată şi administrată de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură a UE. – www.promptmedia.ro
