114809 – 21112012 – În rândul tinerilor, rata şomajului este de aproape 23% în întreaga Uniune Europeană, deşi există peste 2 milioane de locuri de muncă vacante care nu pot fi ocupate. Europa are nevoie de o reorganizare radicală a modului în care sistemele de învăţământ şi formare contribuie la dezvoltarea competenţelor necesare pe piaţa muncii. Este o provocare cum nu se poate mai dificilă în contextul măsurilor de austeritate generalizate şi al reducerilor din cadrul bugetelor pentru educaţie. Comisia Europeană lansează o strategie denumită „Reorganizarea învăţământului” destinată să încurajeze statele membre să ia măsuri imediate pentru a asigura formarea, în rândul tinerilor, a competenţelor şi aptitudinilor necesare pe piaţa muncii şi pentru a-şi atinge obiectivele în materie de creştere şi de creare de locuri de muncă.
Androulla Vassiliou, comisarul pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, a declarat: „Reorganizarea învăţământului nu este doar o chestiune de bani: deşi este adevărat că trebuie să investim mai mult în educaţie şi formare, este limpede că sistemele de învăţământ trebuie să fie modernizate şi dotate cu un mod de funcţionare mai flexibil pentru a răspunde necesităţilor reale ale societăţii contemporane.Europa va reveni la o creştere susţinută numai prin formarea de profesionişti înalt calificaţi şi adaptabili care să poată contribui la inovare şi antreprenoriat. Realizarea de investiţii eficiente şi bine orientate este esenţială în acest sens, însă nu ne vom atinge obiectivele reducând bugetele pentru educaţie.”
Strategia „Reorganizarea învăţământului” vizează o schimbare radicală a sistemelor educative, concentrându-se mai mult asupra „rezultatelor învăţării”, şi anume asupra cunoştinţelor, competenţelor şi aptitudinilor pe care le dobândesc elevii. Simplul fapt de a fi participat la procesul educaţional nu mai este suficient. În plus, mai trebuie îmbunătăţite considerabil şi cunoştinţele elementare în materie de citit, scris şi socotit şi trebuie dezvoltate sau consolidate competenţele antreprenoriale şi spiritul de iniţiativă (a se vedea IP/12/1224 privind apelul la o orientare mai puternică asupra noilor competenţe în şcoli).
Pentru a se asigura o mai mare compatibilitate a învăţământului cu necesităţile elevilor şi ale pieţei muncii, metodele de evaluare trebuie adaptate şi modernizate. Ar trebui intensificată utilizarea TIC şi a resurselor educaţionale deschise în toate contextele educaţionale. Profesorii trebuie să-şi actualizeze propriile competenţe prin formare periodică. De asemenea, strategia face apel la statele membre să consolideze legăturile dintre şcoală şi angajatori, să apropie întreprinderile de sala de clasă şi să le permită tinerilor să descopere universul muncii prin intensificarea activităţilor de învăţare într-un mediu profesional. Miniştri educaţiei din UE sunt încurajaţi, de asemenea, să-şi intensifice cooperarea în acest domeniu la nivel naţional şi european.
Printre alte măsuri propuse se numără un nou criteriu de referinţă pentru învăţarea limbilor străine, orientările privind evaluarea şi dezvoltarea educaţiei antreprenoriale, precum şi o analiză a impactului la nivelul UE privind utilizarea TIC şi a resurselor educaţionale deschise în învăţământ, pentru a deschide calea unei noi iniţiative, care va fi lansată în 2013, privind „Deschiderea învăţământului”, al cărei scop este de a valorifica la maximum potenţialul TIC pentru educaţie.
Competenţele sunt esenţiale pentru productivitate, iar Europa trebuie să reacţioneze, dată fiind creşterea calităţii educaţiei şi a ofertei de competenţe pe plan mondial. Prognozele indică faptul că, în 2020, peste o treime dintre locurile de muncă din UE vor putea fi ocupate numai de absolvenţi de învăţământ terţiar şi că numai 18% dintre locurile de muncă vor fi disponibile pentru persoane cu un nivel redus de calificare.
În prezent, 73 de milioane de europeni, adică aproximativ 25% dintre adulţi, au un nivel scăzut de educaţie. Aproape 20% dintre tinerii de 15 ani sunt analfabeţi, iar în cinci ţări, peste 25% dintre aceştia au un nivel scăzut al competenţelor de citire (Bulgaria – 41%, România – 40%, Malta – 36%, Austria – 27,5% şi Luxemburg – 26%). Abandonul şcolar rămâne la niveluri inacceptabil de ridicate în mai multe state membre: 26,5% în Spania şi 23,2% în Portugalia (obiectivul UE este de sub 10%). Dintre adulţi, mai puţin de 9% participă la formarea pe tot parcursul vieţii (obiectivul UE este de 15%).
Recomandările conturate în „Reorganizarea învăţământului” se bazează pe concluziile „Monitorului educaţiei şi formării” din 2012, o nouă anchetă anuală a Comisiei care evidenţiază oferta de competenţe din statele membre.
„Reorganizarea învăţământului” pe scurt – Trebuie să se pună mai mult accentul pe dezvoltarea competenţelor transversale şi a celor elementare la toate nivelurile. Acest lucru este valabil mai ales în cazul competenţelor antreprenoriale şi IT. Un nou criteriu de referinţă pentru învăţarea limbilor străine: până în 2020, cel puţin 50% dintre tinerii de 15 ani ar trebui să cunoască o limbă străină (42% în prezent) şi cel puţin 75% ar trebui să studieze o a doua limbă străină (61% în prezent). Sunt necesare investiţii pentru a crea sisteme de învăţământ şi formare vocaţională de nivel mondial şi pentru a spori nivelurile de învăţare într-un mediu profesional. Statele membre trebuie să îmbunătăţească recunoaşterea calificărilor şi a competenţelor, inclusiv a celor dobândite în afara sistemului oficial de educaţie şi formare. Tehnologia, în special internetul, trebuie exploatată la maximum. Școlile, universităţile şi institutele vocaţionale şi de formare trebuie să permită un acces mai larg la educaţie prin resursele educaţionale deschise. Aceste reforme trebuie sprijinite de profesori bine pregătiţi, motivaţi şi întreprinzători. Finanţarea trebuie orientată astfel încât să maximizeze randamentul investiţiilor. Atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE este necesar să se dezbată problema finanţării educaţiei – în special a învăţământului vocaţional şi a celui superior. Este esenţial să se adopte o abordare bazată pe parteneriate. Sunt necesare atât fonduri publice, cât şi fonduri private pentru stimularea inovării şi favorizarea schimburilor productive dintre mediul academic şi sectorul întreprinderilor.
Erasmus pentru toţi, programul pentru educaţie, formare, tineret şi sport propus de Comisie, în valoare de 19 miliarde EUR, ar avea ca scop dublarea numărului de beneficiari ai burselor pentru oportunităţi de consolidare a competenţelor prin studiu, formare sau voluntariat în străinătate, ajungându-se la 5 milioane de astfel de beneficiari în perioada 2014-2020. Peste două treimi din bugetul programului ar sprijini acest tip de mobilitate în scop educaţional, iar restul ar urma să fie alocat pentru proiecte axate pe cooperare în scopul inovării, pe reformarea politicilor şi pe schimbul de bune practici.
La 5 decembrie, Comisia va prezenta un pachet de măsuri privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, care include o propunere de garanţie pentru tineret. prin care se solicită statelor membre să se asigure că fiecare tânăr primeşte o ofertă de calitate în materie de angajare, formare sau completare a studiilor în termen de patru luni de la terminarea şcolii sau de la angajare. Propunerea prevede valorificarea la maximum a fondurilor UE şi mai ales a Fondului social european. – www.promptmedia.ro
