124453 – 27112013 – Fundația Universitară a Mării Negre, împreună cu Adevărul și Foreign Policy au prezentat în cadrul dezbaterii ”Moldova ante portas: Integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?” referitor la modul în care românii se reportează la problematica din Rep. Moldova. Potrivit datelor sondajului, notorietatea inscripțiilor de tipul Basarabia pământ românesc/ Basarabia e România este foarte ridicată, 44,4% dintre români declarând că le-au văzut în spaţiul public.
De remarcat că mesajul a fost observat preponderent de bărbați, ceea ce poate fi explicat atât printr-o preocupare mai mare a acestora față de temă, cât și prin mobilitatea mai ridicată în rândul bărbaților comparativ cu femeile.
Cei mai interesați de aceste mesaje par a fi locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea comparativ cu celelalte zone ale ţării.
51,7% dintre cei chestionați cred că Rep.Moldova/Basarabia este apropiată mai degrabă de România şi UE, în timp ce 25,7% cred că de Rusia şi Uniunea Eurasiatică, 15,8% nici una nici alta. O posibilă explicație a rezultatului poate fi faptul că în România circulă destul de puţine informaţii despre spaţiul ex-sovietic, iar notorietatea proiectului Uniunii Eurasiatice este în România foarte slabă.
28,4% dintre români cred că, pe viitor, R.Moldova/Basarabia va rămâne aşa cum este din punct de vedere geopolitic, 25,6% cred că se va integra în UE, 25,1% cred că se va uni cu România, 7,5% consideră că se va apropia de Rusia. 13,4% dintre cei chestionați nu ştiu sau nu răspund. Concluzia este că 50,7% dintre respondenți identifică un orizont european al Republicii Moldova fie pe dimensiunea integrării europene, fie pe dimensiunea unirii cu România, fără a trasa un orizont de timp acestui traseu.
Persoanele peste 50 de ani optează în special pentru o unire a Rep. Moldova cu România, atitudine explicabilă prin logica istorică a fenomenului, în timp ce persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie sunt mai sceptice în privinţa unei viitoare uniri.
Dacă integrarea europeană a Rep. Moldova s-ar dovedi imposibilă, 61,7% dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce 22,7% nu ar fi de acord, iar 15,6% nu răspund.
Printre dificultățile în carea unei eventuale uniri, respondenţii identifică opoziţia Rusiei (52,4%), opoziţia din Moldova (10,5%), opoziţia din România (8,3%), opoziţia Occidentului (6,7%), altele nenominalizate (18,5%).
Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat în perioada 7-14 noiembrie, pe 1.055 persoane (eșantion multi-stratificat, probabilistic, bazat pe recensământul din 2011), cu o marjă de eroare maxină de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Chestionarele au fost aplicate la domiciliul respondenților, în 37 de județe și municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
Prof. Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, crede că rezultatele acestui sondaj pot fi preluate ca teme electorale de politicienii români în perspectiva alegerilor europarlamentare și prezidențiale din 2014. ”Există mai multe publicuri care ar putea sensibiliza politicenii români față de aceste teme: cetățenii români din Rep. Moldova, studenții din Rep. Moldova care învață în România, descendenții deportaților și celor care au avut sau au rude în Rep. Moldova și, a patra categorie, publicul de români nebasarabeni pentru care această problematică este importantă”.
În contextul dezbaterilor privind parcursul european al Rep. Moldova, ambasadorul Sergiu Celac a adus în discuție dimensiunea militară a problematicii. Conform doctrinelor militare elaborate încă din anii ’60, o contraofensivă față de o posibilă ofensivă a Occidentului era plănuită pe două direcții: una pe direcția Est-Vest și a doua pe direcția Nord-Sud, pentru care baza logistică era în Transnistria.
Inerțialitatea gândirii militare spune că dacă există ceva planuri făcute undeva, cândva, e bine ca acestea să se păstreze, pentru orice eventualitate, motiv pentru care dimensiunea militară nu trebuie neglijată atunci când se discută despre Rep. Moldova. În context, ambasadorul Sergiu Celac a amintit de discuțiile pe care le-a avut la începutul anilor ’90 cu secretarul de Stat al SUA, care s-a arătat interesat de problematica Transnistriei.
Un alt aspect adus în discuție de diplomat s-a referit la relațiile româno-ruse, care au abordat această problematică de-a lungul timpului, fără însă a se discuta vreodată aplicat.
În opinia diplomatului, pluralitatea de opinii (academice, politice și ale societății civile) sunt de apreciat, însă, pentru un rezultat ”într-o perspectivă istorică decentă”, România are nevoie de o poziție națională articulată.”Aș sugera să ne inspirăm din faptul că atunci când am avut de articulat o problemă mare de inters național (n.r.- integrarea în UE și NATO), toate forțele politice din Parlamentul României au reușit să cadă de acord (n.d. – Declarația de la Snagov). Cred că a sosit momentul să explorăm posibilitatea de a avea un asemenea dialog care să ducă la articularea unei poziții naționale și în privința relațiilor cu Rep. Moldova”, a conchis ambasadorul.
Jurnalistul Constantin Tănase, directorul cotidianului Timpul, din Chișinău, s-a oprit asupra rezultatelor sondajului INSCOP, comentând datele referitoare la piedicile apropierii dintre Rep. Moldova, cu accent asupra a ceea ce înseamnă opoziția față de ideea reunificării, explicând diferitele abordări politice din Rep. Moldova față de acest subiect. Acesta a semnalat că politicienii moldoveni ajung la guvernare bazându-se pe legislația Rep. Moldova și jurând pe Constituție, ceea ce îi pune într-o situașie de conflict de interese față de acest subiect.
De asemenea, jurnalistul consideră că trebuie detaliat mai bine ceea ce înseamnă opoziție față de acest subiect în România.
Din aceste considerente, Constantin Tănase crede că atât politicienii români, cât și cei din Rep. Moldova trebuie ”să spună românilor cinstit, în față, ce cred despre acest lucru. Practic, de ani de zile, ne amăgim unii pe alții”.
Jurnalistul Ion M. Ioniță, redactor șef al Foreign Policy, s-a referit la Summitul de la Vilnius, întrebându-se care vor fi consecințele eșecului și cine anume și le va asuma, având în vedere ultimele evoluții din Ucraina.
Antonia Colibășanu, Stratfor-Europa, a contextualizat subiectul, arătând că recentele negocieri dintre SUA și Iran trasează ceea ce se va întâmpla în regiune în perioada post-Vilnius. Aceasta a arătat că negocierile SUA-Iran se intersectează cu negocierile dintre SUA și Rusia, exact în Europa Centrală și de Est, Rep. Moldova putând fi considerată ”frontul de Est”. În Moldova UE înseamnă, în acest moment, mai mult Germania, între Germania și Federația Rusă existând propriile negocieri, cu implicații și interese economice reciproce. ”În contextul acesta, România se vede prin lobby-ul pe care l-a făcut în ultima vreme, dar să nu ne amăgim. Moldova nu este Ucraina”. Abordarea sugerată de Antonia Colibășanu indică negocierile dintre state, mai puțin negocierile între uniuni.
Prof. Silviu Neguț, vicepreședintele FUMN, a analizat Țările Baltice și Rep. Moldova, arătând diferențele dintre cele două situații, diferențe explicabile prin ceea ce a numit ”teoria picimanului” (n.r. – un om mic care se crede puternic și are orgolii foarte mari). În context, prof. Neguț a amintit diferite analize independente referitoare la situația Rep. Moldova, care relevă atitudini indecise la nivelul clasei politice de la Chișinău.
O abordare pe coordonate strict economice a fost prezentată de Petrișor Peiu, fost consilier al premierului, care, pornind de la analiza reunificării Germaniie și Coreei, a ajuns la concluzia că pe termen lung, se pot obține beneficii economice semnificative, deși costurile ar fi destul de mari. Acesta a relevat faptul că după criza economică teoria convergențelor și-a arătat limitele, devenind mai mult o iluzie. Din această perspectivă Rep. Moldova nu va putea atinge standardele europene din cauza pieții mici pe care o reprezintă.
Senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei pentru problemele românilor, a semnalat că problematica referitoare la Rep. Moldova este abordată de politicieni preponderent în campaniile electorale. Acesta a semnalat existența și unui alt public, cetățenii moldoveni care lucrează în afara granițelor, spațiu în care asociațiile de români și moldoveni deja colaborează, devansând deciziile politicienilor.
Referindu-se la Summit-ul de la Vilnius și la volta Ucrainei, Rep. Moldova are șansa istorică de a se orienta cu adevărat pe traseul european. ”Dacă Moldova nu simte un sprijin de undeva ce poate să facă? Să se pună singură în fața unui rapid care vine cu 100 km/h și să-l oprească cu mâna?” , a afirmat senatorul Badea.
Evenimentul organizat la Casa Oamenilor de Știință s-a încheiat cu o degustare de vin de Purcari. – www.promptmedia.ro
