124871 – 12122013 – Aproape jumătate dintre români apreciază că siguranța națională a României este destul de bună, în timp ce 9% cred că este foarte bună. În jur de o treime (29%) dintre respondenți o califică drept destul de slabă, 13% cred că este foarte slabă, potrivit unui studiu
realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) privind percepţiile asupra unor riscuri de securitate și a activității unor actori instituționali.
În contextul în care opinia publică face referiri tot mai dese legate de potențiale riscuri la care este expusă România, IRES a studiat modul în care populația percepe factorii de risc asupra statului și a societății românești în general, dar și riscurile la nivel individual.
Studiul a fost generat de premisa că riscul este un concept complex care diferă ca percepție de la un individ la altul, iar procesul de percepție a riscurilor este unul prin care individul își gestionează și interpretează impresiile senzoriale, în așa fel încât mediul în care trăiește să aibă sens. La modul general, percepția este un factor esențial de luat în considerare în comunicarea riscurilor,întrucât aceasta este puternic influențată de factori sociali.
Cutremurul este riscul pe care cei mai mulți respondenți (78%) îl indică drept unul de actualitate. Inflația și tulburările sociale sunt percepute în mare măsură (77%, respectiv 75%) drept riscuri pentru România. Alte riscuri pentru România percepute de către cei chestionați sunt: răpirile de persoane (52%), pandemiile (43%), falimentul de țară (41%), terorismul (35%), dictatura (34%) și agresiunea militară din partea unei mari puteri (30%). Agresiunea militară din partea unui vecin sau un război în zonă sunt riscurile indicate în cea mai mică măsură de respondenți ca fiind de actualitate pentru România.
În mod specific, siguranța energetică a României despre care s-a discutat intens în opinia publică, mai ales în chestiunile legate de exploatarea resurselor naturale, este apreciată ambivalent de respondenți – 46% o apreciază ca fiind foarte bună sau destul de bună, în timp ce 49% spun că este foarte proastă sau destul de proastă.
Studiul a verificat modul în care respondenții percep anumite țări sau uniuni de state în relația cu România. Uniunea Europeană (73%), SUA (72%), China (71%), dar și Marea Britanie (62%) sunt percepute drept prietene pentru România, în timp ce Rusia (48%) este evaluată mai degrabă ca dușman al României. Ungaria este percepută ambivalent, întrucât 46% dintre respondenți o indică mai degrabă drept dușman, în timp ce 41% apreciază că este mai degrabă prietenă a țării noastre.
Din rândul instituțiilor cu rol în siguranța națională a României, Armata este instituția care beneficiază de cea mai mare cotă de încredere a populației, 52% dintre respondenți acordând acesteia multă și foarte multă încredere. SRI și SIE beneficiază de încrederea crescută a peste jumătate dintre respondenți – 53% dintre participanții la studiu creditează cele două instituții cu multă și foarte multă încredere. Agenția Națională de Integritate și Poliția sunt creditate cu multă și foarte multă încredere de 41% dintre respondenți, în timp ce Parchetul General se bucură de încredere ridicată din partea a 38% dintre respondenți, iar Direcția Națională Anticorupție de la 36% dintre cei chestionați.
În cazul încrederii în personalitățile aflate la conducerea instituțiilor cu rol în siguranța națională a României, ierarhia se schimbă. De cota cea mai ridicată de încredere (52%) beneficiază Teodor Meleșcanu, directorul SIE, urmat de George Maior, directorul SRI (44%). În ministrul Apărării, Mircea Dușa, au multă și foarte multă încredere 41% dintre respondenți, iar în Radu Stroe, Ministrul Afacerilor Interne – 39%. Laura Codruța Koveși, procurorul șef al DNA, este creditată cu 35% multă și foarte multă încredere, Tiberiu Nițu, procurorul general al României are o cotă de încredere de 31%, în timp ce șeful ANI, Horia Georgescu, beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 29% dintre participanții la studiul IRES.
Percepția cu privire la investițiile chineze în România- Opt din 10 respondenți a auzit despre discuțiile dintre reprezentanții Guvernului României și liderii chinezi privind realizarea unor proiecte de investiții chineze în România. 61% dintre cei chestionați au încredere că aceste proiecte se vor realiza parțial, 18% cred că se vor realiza în totalitate, iar 15% nu cred în realizarea lor.
Percepția cu privire la Republica Moldova – Două treimi (65%) dintre participanții la studiul IRES consideră că este posibilă unirea Republicii Moldova cu România. Un sfert dintre români au cumpărat vin produs în Republica Moldova, iar peste jumătate (55%) dintre cei care nu au cumpărat niciodată vinuri moldovenești spun că ar cumpăra dacă ar găsi în magazine.
80% dintre respondenți au auzit de decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova cu privire la statuarea limbii române drept limbă oficială, iar 91% dintre ei apreciază că această decizie este una bună și foarte bună. Mai mult de jumătate de participanții la studiu s-au declarat informați cu privire la Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană de la Vilnius,iar 83% dintre ei au o părere bună sau foarte bună despre semnarea acestui acord.
Studiul a fost realizat în zilele de 9 şi 10 decembrie a. c. Pe un eșantion de1.240 indivizi de 18 ani și peste. Eroare maximă tolerată este ± 3%. – www.promptmedia.ro
