Acasă Uncategorized Știri Bucureşti: Marii producători de gaze, afectaţi de liberalizarea rapidă a preţurilor

Bucureşti: Marii producători de gaze, afectaţi de liberalizarea rapidă a preţurilor

DISTRIBUIȚI

126523 – 03032014 Consiliul Investitorilor Români (CIR) atrage atenţia autorităţilor că liberalizarea rapidă a preţului la gazele naturale va avea un impact negativ asupra economiei româneşti. Totodată, CIR a reiterat acest lucru şi în memorandumul adresat Misiunii comune FMI – CE – BM.

 

“Rezultatele marilor producători de gaze naturale au fost mai slabe anul trecut comparativ cu cele din 2012, confirmând ceea ce Consiliul Investitorilor Români a semnalat şi

estimat. Astfel, deşi producţia de gaze a Petrom a înregistrat o creştere de 1%, conform datelor prezentate de către companie aceasta s-a datorat integrării cu termocentrala pe gaze de la Brazi. În schimb, vânzările de gaze ale Petrom au scăzut cu 6%. Celălalt mare producător intern, Romgaz, a anunţat un profit net în scădere cu aproape 17% faţă de 2012! De altfel, şi producţia a scăzut, de la 5,66 miliarde mc în 2012, la 5,56 miliarde mc. Pe de altă parte, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Nicolae Havrilet, spunea, la sfârşitul anului trecut, că 95% din gazele înmagazinate pentru a trece cu bine iarna 2013 – 2014 provin din producţia internă şi numai 5% din import. Adică Romgaz n-a vândut, ci a înmagazinat o mare cantitate din gaze. Ceea ce înseamnă că Romgaz a cheltuit bani ca să producă gaze naturale şi alţi bani – ca să le bage înapoi în pământ! Motivaţia acestei situaţii absolut inacceptabile este simplă: preţurile foarte mari, care au condus la restrângerea drastică a consumului intern, cu circa 8 – 10% conform unor estimări preliminare. Reamintim că, prin aplicarea HG 22/01.22.2013, preţul gazelor naturale din producţia internă a crescut pentru consumatorii industriali de la 484 lei/1.000 mc în ianuarie 2013, la 763,2 lei/1.000 mc în ianuarie 2014! Situaţia este cu atât mai delicată cu cât calendarul de liberalizare este abia la jumătate, anul acesta urmând să aibă loc noi majorări substanţiale ale preţului gazelor din producţia autohtonă. În plus, prin aplicarea legislaţiei privind structura amestecului de gaze intern/import, ANRE a instituit, practic, mai multe tipuri de coşuri de gaze. Astfel, există un coş pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică (pentru cantitatea de gaze utilizată la producerea de energie termică destinată populaţiei), în care importul reprezintă 5%. De asemenea, „coşul” pentru distribuitorii de gaze naturale este format tot din 5% import. Un al treilea tip de coş îl reprezintă cel destinat producătorilor de energie electrică: conform HG 870/2012, sunt exceptate de la respectarea structurilor amestecurilor cantităţile de gaze din producţia internă utilizate de către producătorii de gaze naturale la producerea de energie electrică în propriile centrale electrice pe bază de gaze. Astfel, pentru aceştia, coşul este format din 0% import. Cum România produce doar aproximativ 75% – 80% din necesarul de gaze naturale, s-a ajuns ca peste 96% din sarcina de import să fie asigurată de consumatorii industriali! În urma acestei situaţii dificile înregistrate pe piaţa gazelor naturale, s-au redus capacităţi din industrie, s-a diminuat producția principalelor ramuri afectate – industria siderurgică și metalurgică, construcții de mașini, sticlă și ceramică, industria chimică. În cel mai fericit caz, companiile şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic, pe perioade îndelungate, toate acestea din cauza creşterii preţului gazelor. În aceste condiţii, CIR semnalează şi demonstrează că această liberalizare rapidă a preţului gazelor naturale nu aduce nimic bun nici producătorilor, nici consumatorilor şi în niciun caz economiei româneşti! De altfel, şi Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) arăta, în ultimul său raport, World Energy Outlook 2013, că

preţurile mari la energie şi gaze naturale afectează competitivitatea Uniunii Europene. Costul cu energia poate fi vital pentru competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie (…). Cele mai mari costuri cu energia sunt în industria chimică şi petrochimică, unde acestea pot ajunge şi la 80% din totalul costurilor de producţie. În plus, economistul şef al AIE, reputatul specialist Fatih Birol, spunea, recent, la Forumul Economic de la Davos, că preţurile ridicate la gaze naturale în Europa riscă să alunge o parte importantă din industriile cu consum mare de energie. Europa nu realizează gravitatea acestei probleme de competitivitate, a declarat Birol, avertizând că situaţia este un motiv de îngrijorare pentru aproape 30 de milioane de oameni, care lucrează în industrii precum cea a oţelului şi petrochimiei. AIE arată şi că, în prezent, preţurile importurilor de gaze ale Europei sunt de trei ori mai mari decât în SUA. Astfel, în momentul de faţă, toată Europa este afectată de preţurile mari la gaze. Cu atât mai mult România – care îşi produce circa 80% din consum -, este într-o situaţie delicată comparativ cu marile economii europene. De aceea, Consiliul Investitorilor Români a propus şi susţine în continuare adoptarea unor măsuri legislative care să conducă la eliminarea sistemului coşului de gaze pentru toţi consumatorii eligibili, scoaterea CET-urilor de pe piaţa reglementată şi trecerea acestora pe piaţa liberă, corectarea anexei 1 din HG 22/2013, cu un grafic de creştere a preţurilor la gazele din producţia internă pe o perioadă mai mare de timp, ca urmare a prelungirii calendarului de liberalizare a preţurilor, reducerea tarifelor de transport sau instituirea unui mecanism de aplicare a unor discounturi comerciale la furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii întreruptibili, crearea unor facilităţi de tranzacţionare pentru gazele naturale, pentru contracte tip o săptămână, o lună, un trimestru, un an”, se arată într-un comunicat al CIR. – PROMPT MEDIA

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.