128187 – 08052014 – Procurorii DIICOT Piteşti, împreună cu poliţişti din cadrul BCCO Piteşti, BCCO Bucureşti, BCCO Craiova, SCCO Călărași și SCCO Dâmbovița, cu sprijinul și suportul tehnic asigurat de SRI și sprijinul IPJ Argeş, al Jandarmeriei Argeș, al Grupării Mobile de Jandarmi Craiova și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei București, au acţionat joi pentru destructurarea a trei grupuri infracţionale organizate constituite din 31 de suspecți (printre care se află şi trei cetăţeni arabi) față de care există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2012, au avut ca scop obţinerea de venituri ilicite din evaziune fiscală în domeniul achiziţiilor intracomunitare cu materiale de construcții. Au fost efectuate 51 de percheziţii domiciliare în Pitești și judeţul Argeș, în Bucureşti, la Corabia, în judele Călărași şi Dâmbovița.
Din materialul probatoriu administrat rezultă că, profitând de scutirea achizițiilor comunitare de la plata taxei pe valoarea adăugată, persoanele bănuite că au constituit grupul infracţional organizat s-au aprovizionat cu fier şi oţel-beton de la societăţi comerciale din Bulgaria. Marfa a fost vândută prin intermediul a două societăţi comerciale din judeţul Argeş, colectând cu această ocazie taxa pe valoare adăugată.
Procurorii DIICOT au administrat probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că – pentru a nu vira la bugetul de stat taxa pe valoare adăugată colectată – membrii grupului infracțional organizat au creat un circuit fictiv al documentelor, care atestă în mod nereal faptul că marfa, provenită în fapt de la societăţile comerciale din Bulgaria, a fost livrată de societăţi comerciale rezidente, deducând astfel, în mod nejustificat, taxa pe valoare adăugată colectată.
Transportul fierului şi oţelului-beton de la furnizorii reali din Bulgaria către depozitele societăţilor comerciale din judeţul Argeş a fost realizat cu mijloace de transport ale societăţilor comerciale controlate de către membrii grupului infracţional organizat, conducătorii auto folosiţi prezentând la punctul de trecere a frontierei Giurgiu CMR-uri din care rezultă că marfa transportată provine de la alte societăţi comerciale din Bulgaria decât furnizorii reali, iar beneficiarii acesteia sunt societăţi comerciale din Ungaria, România fiind doar ţară de tranzit.
Membrii grupului infracțional organizat sunt suspectați că pentru a da circuitului fictiv al documentelor o aparenţă de realitate, societăţile comerciale din judeţul Argeş au plătit societăţilor comerciale de tip fantomă, prin bancă, contravaloarea mărfurilor, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată, însă o parte din aceasta a fost retrasă în numerar, sub diverse pretexte, de către membrii rețelei. O altă parte din taxa pe valoare adăugată dedusă în mod nejustificat de către societăţile comerciale din judeţul Argeş, prin înregistrarea unor operaţiuni comerciale fictive în contabilitatea firmelor, a fost folosită pentru a putea vinde sub preţul pieţei şi pentru a-şi
crea astfel un avantaj faţă de agenţii economici din acelaşi domeniu cu un comportament loial faţă de concurenţă şi corect din punct de vedere fiscal. În final, societăţile de tip fantomă au fost cesionate unor cetăţeni arabi care le-au stabilit sediile la cabinetele individuale ale unor avocaţi din Bucureşti.
Anchetatorii estimează că prejudiciul cauzat bugetului de stat în perioada 2012-2014 prin activitatea celor trei grupări infracționale se ridică la cinci milioane de euro.
În contextul percheziţiilor domiciliare s-au identificat următoarele genuri de obiecte cu valoare probatorie: documente contabile, telefoane mobile, sisteme informatice şi medii de stocare a datelor informatice, carduri bancare etc. De asemenea, a fost ridicată suma de 224.000 lei, în vederea indisponibilizării prin instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului.
Totodată, procurorii DIICOT au emis 31 de mandate de aducere care vor fi puse în executare de către polițiști. 20 de persoane au fost deja ridicate și duse la sediul ST Pitești pentru audieri și dispunerea măsurilor legale.
CMR – este un acord internaţional privind contractele de transporturi rutiere, denumirea provenind din limba franceză „Convention relative au contract de transport international de marchandises par route”.
CMR–ul, denumit şi scrisoare de trăsură CMR, reglementează transportul mărfurilor de orice fel, cu autocamioane. Se foloseşte când locul de încărcare şi locul de descărcare sunt în ţări diferite. Cel puţin una dintre aceste ţări trebuie să fie membră CMR. Acest lucru este valabil indiferent de sediul sau cetăţenia părţilor. Acordul este valid în toate ţările membre ale Uniunii Europene, precum şi în alte câteva ţări. În cazul în care o situaţie nu este reglementată suficient prin CMR, este aplicabilă în completare legislaţia naţională. – PROMPT MEDIA
