128356 – 15052014 – Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a participat joi la forumul „România 2014 – 2020. Strategii de dezvoltare”, organizată de Revista Finanţe şi Afaceri şi Master Communication International.
La eveniment au luat parte parlamentari şi numeroşi reprezentanţi ai mediului economic.
În deschiderea intervenţiei sale, preşedintele Senatului a subliniat că România are nevoie de un proiect naţional major al cărui scop să fie creşterea dezvoltării economice. În opinia lui Călin Popescu-Tăriceanu, principalele ţinte care trebuie atinse pentru realizarea acestuia sunt: reforme pentru competitivitate şi maximizarea resurselor financiare pentru investiţii, reforma sistemelor publice care ţin de calitatea resursei umane.
Referindu-se la ritmul de dezvoltare economică pe care România ar trebui să şi-l propună în perioada imediat următoare, Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat: „Atingerea obiectivului convergenţei impune condiţia ca PIB-ul României să evolueze astfel încât în fiecare an creşterea înregistrată să fie mai mare cu cel puţin 1,5% – 2,5% faţă de ritmul anual prognozat pentru UE 28. Astfel, în condiţiile unor creşteri programate pentru UE 28 de 2% atingerea obiectivului de convergenţă pe termen scurt impune o medie a creşterii suplimentare a PIB-ului ţării noastre cu 2,2%. Deci timp de 9 ani, ritmul de creştere al PIB-ului României ar trebui să se menţină în medie la cel puţin 4-4,5%. Putem spune că din punct de vedere economic al covergenţei reale un proiect naţional nu poate avea o perioadă mai redusă de 10 ani. ”
În ceea ce priveşte societatea, preşedintele Senaului consideră că sunt necesare unele schimbări majore: „Din punctul meu de vedere trebuie să se refere în primul rând la limitarea puterii publice, respectiv a puterii partidelor politice. Aceasta înseamnă nu numai un consens în ceea ce priveşte cenzurarea politicilor publice de către societate prin consacrarea instituţiei consultării publice, ci şi prin transparentizarea execuţiei bugetare a activităţii partidelor. Un element esenţial care ţine de un real proiect naţional îl reprezintă consensul naţional cu privire la reformarea marilor sisteme publice ca educaţia şi sănătatea – care sunt resurse pentru dezvoltare – şi a sistemului de asigurări sociale.”
În opinia preşedintelui Senatului, un alt punct al consensului social ţine de „întărirea controlului societăţii asupra justiţiei prin mijloacele democratice actuale dar şi rafinarea acestora de vreme ce această putere a statului este singura care se reglementează”
Totodată, Călin Popescu Tăriceanu a atras atenţia asupra unui aspect important care, în viitor, poate frâna creşterea economică a ţării: scăderea demografică. Astfel, creşterea natalităţii este o problemă care trebuie tratată corespunzător importanţei pe care o are.
„Un proiect naţional, un proiect de ţară trebuie să aibă o preponderenţă economică. Până acum, în istoria recentă, aspectele instituţionale au fost cele care au prevalat şi chiar şi aşa am înregistrat erori de parcurs care nu au permis dezvoltarea economică pe care România ar fi putut
să o înregistreze. Un nou proiect de ţară trebuie să se bazeze pe creşterea competitivităţii economice, instituţionale şi să fundamenteze o nouă paradigmă a controlului societal asupra puterilor statului. Prin urmare, în opinia mea, România are nevoie de un proiect naţional în interiorul unei viziuni pe termen lung”, a conchis Călin Popescu-Tăriceanu. – PROMPT MEDIA
