128294 – 13052014 – Memorandumul Kozac este readus în atenție de recentele declarații publice ale vicepremierului rus Dimitri Rogozin. Într-un interviu pentru kommersant.md, citat de presa de la Chișinău, oficialul rus a afirmat că Rusia nu uită cine „a călcat în picioare” semnarea documentului ce prevedea federalizarea Moldovei și includerea Tiraspolului drept subiect cu drepturi depline.
Rogozin s-a referit la fostul președinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, unul dintre cei care astăzi pledează pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus în detrimantul Uniunii Europene şi căruia ”i-ar putea părea rău pentru ceea ce a făcut”.
Totodată, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, s-a pronunțat pentru devansarea alegerilor din R. Moldova, înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, mai scrie sursa citată.
”Înainte de a lua o decizie cu privire la asociere cu UE, Moldova trebuie să ţină cont de opinia locuitorilor din regiunea transnistreană. Dacă politicienii moldoveni ar fi patrioți, ei în primul rând ar trebui să organizeze alegeri, care ar putea deveni un fel de referendum, deoarece unele partide pledează pentru asocierea R. Moldova cu UE, iar altele sunt categoric împotrivă. Decizia trebuie luată în baza voinței poporului”, a menţionat oficialul rus.
Publika.md aminteşte că vicepremierul rus a mai spus că Rusia ar putea revizui relaţiile economice cu Moldova şi chiar ar putea introduce regim de vize. Mai mult, el se arată convins că asocierea cu UE reprezintă o schimbare a statutului de ţară neutră a R. Moldova.
Acordul de Asociere dintre R. Moldova și Uniunea Europeană urmează să semneze în maxim două luni, cel mai probabil la sfârșitul lunii iunie.
Reamintim că în iulie 2002, OSCE, împreună cu mediatori ruși și ucraineni au semnat un document care conținea premise pentru reunificare Moldovei într-o federație. Neconcordanțe fundamentale asupra împărțirii puterilor au făcut imposibilă aplicarea acestui document.
În luna noiembrie 2003, Rusia a realizat un memorandum (cunoscut dub denumirea de Memorandumul Kozak, după numele celui care l-a elaborat) care conținea, până la acel moment, cea mai detaliată propunere de constituire a unui stat moldovenesc federal asimetric. Acesta mai prevedea staționarea trupelor rusești pe pământ moldovenesc pentru încă 20 de ani. Publicat inițial în rusă, pe situl web al ministerului de Externe transnistrean, textul a fost intens promovat de Dmitri Kozak, o personalitate marcantă din echipa președintelui rus Vladimir Putin. Memorandumul Kozak a reprezentat o rupere de poziția nistreană care cerea statut egal pentru Transnistria și Moldova.
În memorandum se propunea, între altele, crearea unui parlament bicameral format dintr-o cameră inferioară, aleasă prin reprezentare proporțională. Toate legile trebuiau însă consimțite de senat, a cărui repartizare era disproporționată în raport repartizarea populației pe teritorii: 13 senatori aleși de camera inferioară federală, 9 de Transnistria și 4 de Găgăuzia.
În zilele următoare publicării propunerilor rusești, împotriva memorandumului Kozak la Chișinău au avut loc importante demonstrații,care au determinat conducerea R. Moldova să refuze semnarea documentului în absența organizațiilor europene. Refuzul președintelui de la acea vreme – Vladimir Voronin, a condus la anularea unei vizite pe care președintele Putin o programase în R. Moldova.
Într-o conferință de presă din 2005, Vladimir Voronin a explicat că memorandumul Kozak a fost respins pentru că venea în contradicție cu Constituția moldovenească care stipulează neutralitatea Moldovei și nu permite staționarea oricăror trupe străine pe teritoriul său.
Ulterior, R. Moldova și memorandumul Kozak au reprezentat subiecte cheie la reuniunea ministerială a OSCE de la Maastricht din decembrie 2003, iar dezacordul dintre Rusia și Occident a împiedicat semnarea unei declarații comune la sfârșitul reuniunii. – PROMPT MEDIA
