131107 – 04092014 – Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Ion Tilly Orăşanu, pentru dare de mită, în formă continuată (16 acte materiale) şi complicitate la folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată (16 acte materiale), Maria Radu, pentru luare de mită, în formă continuată (16 acte materiale) şi folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată ( 16 acte materiale), IOan Alexandru Ivan. pentru dare de mită, în formă continuată (18 acte materiale) şi complicitate la folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată (15 acte materiale), Marius Romeo Stoian, pentru luare de mită, în formă continuată (5 acte materiale) şi folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată (3 acte materiale), Ionela Mihaela Brezan, pentru luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale) şi folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată (2 acte materiale), Gabriela Ramona Ciobotaru, pentru dare de mită, în formă continuată (11 acte materiale) şi folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată (11 acte materiale), Alexandru Nicolae Ruş, pentru dare de mită, în formă continuată (13 acte materiale) şi complicitate la folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată (12 acte materiale), Florin Silviu Dincă, pentru luare de mită, în formă continuată ( 14 acte materiale) şi folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată (14 acte materiale), Gheorghe Preotu, pentru luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale) şi folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată ( 2 acte materiale), şi Florentin Alin Alexe, pentru luare de mită şi folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut un mod de operare, comun tuturor inculpaţilor, care conferă un caracter de fenomen practicilor acestora.
În situaţia unui caz medical/deces, aparţinătorii apelau numărul unic de urgenţă 112 şi comunicau datele privind pacientul/decedatul, precum şi datele sale operatorului 112;
Datele cu privire la decesul unei persoane, transmise de aparţinătorii care solicitau intervenţia unui echipaj de prim ajutor, erau direcţionate de operatorii 112, în mod automat, operatorilor-registratori din cadrul dispeceratelor D.G.P.M.B. (Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti), SABIF (Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov) şi SMURD (Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare);
În câteva minute, operatorii registratori ai acestor dispecerate îndrumau echipajele de prim ajutor la cazurile înregistrate şi le comunicau datele privind pacientul/decedatul, precum şi datele aparţinătorului;
Datele cu caracter personal (nume, adresă, număr de telefon al aparţinătorului, precum şi informaţii legate de persoana decedatului, inclusiv cele cu caracter medical etc.) erau transmise, cu încălcarea obligaţiilor profesionale privind confidenţialitatea, telefonic (prin mesaje tip SMS sau apeluri directe) de către angajaţi din cadrul sistemului medical de urgenţă (operatori, medici, asistenţi medicali, angajaţi ISU – SMURD) sau de către agenţii de poliţie, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, către firmele de pompe funebre imediat, în timp de câteva minute de la sesizarea prin 112;
Astfel, în timpul intervenţiei la faţa locului, după constatarea decesului pacientului sau chiar în timpul efectuării manevrelor de resuscitare, aparţinătorii, deşi nu solicitaseră servicii funerare: fie erau sunaţi pe numărul de telefon de pe care au iniţiat apelul de urgenţă, de către persoane necunoscute, care se recomandau a fi reprezentanţi ai unor firme de pompe funebre, pentru a le oferi serviciile specifice; fie primeau direct vizita la locuinţa persoanei decedate a unor angajaţi ai firmelor de pompe funebre, fără a exista un contact telefonic prealabil cu aparţinătorii, pentru a le oferi serviciile specifice;
Angajaţii firmelor de servicii funerare procedau în acest mod pentru că plasarea unui caz către o firmă trebuia realizată în mod operativ, cât mai rapid posibil, existând o competiţie acerbă atât între firme, cât şi între angajaţii SMURD, SABIF şi D.G.P.M.B.;
Cazurile erau transmise, în foarte multe situaţii, de mai mulţi funcţionari publici, astfel încât aparţinătorii erau contactaţi de mai multe firme de servicii funerare, în încercarea de a-i determina să le accepte servciile. Practic, când se constata un deces, atât operatorii din cadrul serviciului de ambulanţă, agenţii de poliţie, cât şi membrii echipajelor SMURD sau SABIF erau interesaţi să recomande o anumită firmă de pompe funebre cu care aveau o înţelegere anterioară, potrivit căreia vor primi o sumă de bani în cazul în care se ajungea la încheierea unui contract de prestări servicii funerare;
Angajaţii SABIF, SMURD şi D.G.P.M.B. acţionau ca “agenţi de vânzări” ai firmelor de pompe de funebre, plasându-le cazurile privind persoanele decedate, în schimbul unor sume de bani;
Sumele de bani, pretinse de funcţionarii implicaţi şi promise în baza înţelegerii iniţiale de reprezentanţii firmelor funebre, variau între 100 şi 800 de lei, pentru fiecare caz concretizat cu încheierea unui contract de servicii funerare;
Firmele de pompe funebre primeau, în mod preponderent, informaţii legate de decesele persoanelor în vârstă care beneficiau de pensie, întrucât în aceste cazuri, aparţinătorilor li se acorda ajutorul de deces, în cuantum de 2.223 lei, de către Casa de Pensii;
Firmele de pompe funebre încheiau cu familiile decedaţilor contracte de prestări servicii funerare (în care se includeau servicii ca: echiparea sicriului, transportul sicriului, constatarea decesului, îmbălsămarea şi toaletarea decedatului, obţinerea certificatului de deces, a adeverinţei de înhumare, depunerea dosarului la Casa de Pensii), solicitând în schimb cuantumul ajutorului de deces, care acoperea pachetul de bază, precum şi alte sume de bani pentru servicii suplimentare;
În realitate cheltuielile firmelor de pompe funebre legate de ritualurile de înmormântare erau în medie de 700 lei, restul banilor fiind încasaţi de aceste firme, iar o parte din ei ajungeau la inculpaţi cu titlu de mită.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Bucureşti. – PROMPT MEDIA
