Acasă Bucuresti-Ilfov Bucuresti Bucureşti: Propunere de noi forme privind arestul preventiv

Bucureşti: Propunere de noi forme privind arestul preventiv

DISTRIBUIȚI

133886 –  08012015 – Șerban Nicolae a depus, la Senat, un proiect ce prevede că arestul preventiv se poate decide doar în cazul infracţiunilor cu acte de violenţă, care pun în pericol viaţa, sănătatea, securitatea naţională, cu condiţia să se probeze că, astfel, se va evita un pericol concret pentru ordinea publică.

 Iniţiativă legislativă de modificare a Codului de procedură penală se află în consultare publică pe site-ul Senatului. Proiectul prevede că arestarea preventivă să aibă două forme: arestul la domiciliu şi arestul sever, notează Roamânia Liberă.

Potrivit proiectului, măsura arestului sever se va putea lua dacă din probe există suspiciunea că acesta a infăptuit infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune care a dus la vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale, de trafic de stupefiante, de arme, de persoane, acte de terorism, de viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar şi orice altă infracţiune care este pedepsită cu 10 ani de închisoare sau mai mult şi se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.

Arestul sever al inculpatului nu poate fi dispus mai mult de 30 de zile, iar în cursul judecăţii în primă instanţă, durata arestului sever nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru pedeapsa respectivă. În toate cazurile durata arestului sever nu poate fi mai mare de 5 ani.

Proiectul mai prevede că inculpatul asupra căruia s-a dispus una dintre aceste măsuri preventive nu va fi încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale, precum şi inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.

Măsura controlului judiciar se dispune pe o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită succesiv câte 60 de zile, dar nu poate depăşi 180 de zile în perioada urmăririi penale şi 3 ani în cursul judecăţii. În cazul în care inculpatul încalcă cu rea credinţă arestul la domiciliu sau obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvîrşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirea arestului la domiciliu cu arestul sever.

Proiectul se află în consultare publică la Senat şi trimis în 16 decembrie la Guvern şi la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere. – PROMPT MEDIA

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.