134775 – 13022015 – Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi la Reuniunea Consiliului European informal de la Bruxelles. ”A fost primul Consiliu European la care am avut onoarea şi plăcerea să particip în calitate de preşedinte al României. S-a desfăşurat într-un context geopolitic extrem de complicat. Am salutat hotărârea celor doi lideri, doamna Angela Merkel, Cancelarul Germaniei, şi François Hollande, Preşedintele Franţei. Au fost alături de preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, într-o negociere deloc uşoară; şi-au asumat o misiune dificilă. Reiterez convingerea că singura soluţie pentru criza ucraineană este cea politică, bazată pe dialog şi care urmăreşte încetarea vărsării de sânge. Avem speranţe reînnoite că respectarea independenţei integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei va deveni o prioritate pentru toţi participanţii la aceste negocieri, ceea ce nu a fost până acum cazul Federaţie Ruse. Acum, am văzut cu toţii textul noului acord. Primim înţelegerea cu încredere, dar suntem conştienţi că rămân tensiuni şi puncte sensibile pe care nu le putem rezolva fără voinţa politică şi fără să rămânem uniţi. Majoritatea punctelor asupra cărora s-a convenit azi erau incluse şi în Memorandumul de la Minsk, din septembrie. Din această perspectivă, nu ne putem permite să ne iluzionăm că acum totul s-a rezolvat. În lipsa respectării celor hotărâte, suntem hotărâţi să discutăm despre introducerea de noi sancţiuni. Prezent la Consiliul European, m-am întâlnit cu preşedintele Petro Poroşenko, o întâlnire necesară şi dorită de amândoi. Am primit invitaţia de a merge cât mai curând la Kiev. Săptămâna viitoare îl voi primi, de asemenea, pe ministrul de Externe ucrainean, domnul Pavlo Klimkin, la Bucureşti. România înţelege pericolul sporit al conflictului armat din vecinătatea noastră şi se implică în soluţionarea lui. Am convenit să intensificăm cooperarea bilaterală, împărtăşim interese comune legate de securitatea din regiunea noastră. O a doua temă importantă a fost continuarea luptei împotriva terorismului. Cu atât mai mult după atentatul tragic de la Paris, acest subiect a căpătat o nouă relevanţă şi dimensiune politică. În numele României, am adoptat o declaraţie privind măsurile de combatere a terorismului. Acestea vizează asigurarea securităţii cetăţenilor, prevenirea radicalismului de orice fel, cooperarea cu partenerii internaţionali. România a susţinut măsurile destinate creării instrumentelor necesare pentru apărarea cetăţenilor Uniunii Europene, consolidarea cooperării în format european. Susţinem, de asemenea, cooperarea cu partenerii din afara Uniunii pentru contracararea acestei ameninţări, utilizând la maximum cadrul deja existent. Am insistat ca măsurile pe care le vom aplica să nu creeze noi diviziuni în interiorul Uniunii. Este nevoie de o abordare cuprinzătoare, care să valorifice sentimentul extraordinar de solidaritate de după atacurile de la Paris şi să evite ostracizarea uneia sau alteia dintre comunităţi. Am subliniat necesitatea menţinerii unui echilibru între libertăţile fundamentale, precum păstrarea principiului liberei circulaţii a persoanelor în Uniune, legislaţia în vigoare şi responsabilitatea pe care o avem de a asigura securitatea cetăţenilor noştri. Am susţinut că acţiunile noastre nu trebuie să creeze noi bariere, măsurile pe care le vom decide trebuie aplicate coerent în interiorul frontierelor Uniunii Europene, fără diferenţe de tratament între statele membre Schengen şi cele non-Schengen. Aşa cum ne-am aşteptat, am avut, de asemenea, o dezbatere asupra situaţiei Greciei. Preşedintele Eurogrupului, domnul Dijsselbloem, a informat asupra principalelor aspecte abordate în reuniunea de ieri. Ne bucură faptul că s-a ajuns la un acord astăzi între prim-ministrul grec şi preşedintele Eurogrup pentru a începe consultări tehnice înaintea convocării reuniunii Eurogrup de lunea viitoare. Ultima temă de pe agenda discuţiilor Consiliului European s-a referit la consolidarea Uniunii Economice şi Monetare. În dezbateri s-a făcut referire la măsurile agreate la nivelul Uniunii privind stimularea investiţiilor, politica monetară şi dimensiunea bugetară. În acest context a fost subliniată importanţa continuării reformelor structurale în toate statele membre. Am subliniat faptul că România îşi doreşte să adopte moneda unică europeană. Din această perspectivă, vom urmări cu toată atenţia actualul proces de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare”, a afirmat şeful statului roman în declaraţia de presă susţinută după participarea la reuniunea Consiliului European. – PROMPT MEDIA
