Acasă Externe Luxemburg: Despre gestionarea fluxurilor migratoare

Luxemburg: Despre gestionarea fluxurilor migratoare

DISTRIBUIȚI

 139647 – 08092015  – În perioada 5 – 6 septembrie 2015 s-a desfăşurat, la Luxemburg, Conferinţa interparlamentară privind politica externă şi de securitate comună (PESC) şi politica de securitate şi apărare comună (PSAC) a Uniunii Europene, organizată în contextul preşedinţiei luxemburgheze a Consiliului UE.

Camera Deputaţilor a Parlamentului Romaniei a fost reprezentată de o delegaţie formată din preşedinta Comisiei pentru afaceri europene, Ana Birchall, preşedintele Comisiei pentru politică externă, Laszlo Borbely, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Ion Mocioalcă, și Mihai Weber, membru al Comisiei. Din partea Senatului, au participat Petru Filip, preşedintele Comisiei pentru politică externă şi Ionel Agrigoroaei, vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Principalele teme aflate pe agenda dezbaterilor conferinţei de la Luxemburg au fost legate de noua politică europeană de vecinătate, gestionarea fluxurilor migratoare, în contextul crizei imigranţilor cu care se confruntă Europa, schimbarile climatice si securitatea.

În cadrul dezbaterilor s-a înregistrat consens în legătură cu necesitatea formulării unui punct de vedere la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte politica de migraţie, dar au fost păreri foarte diferite în ceea ce priveşte modul de a rezolva această problemă. Parlamentarii prezenţi au accentuat faptul că întrucât valul de migranţi nu se va opri în perioada imediat următoare, ci va fi o problemă cu care continentul nostru se va confrunta şi în anii următori, situaţia actuală nu este una de urgenţă, ce se va încheia cu soluţii de moment. Astfel, Uniunea Europeană va trebui să fie mai activă în identificarea de soluţii pe termen mediu şi lung, în cooperare cu instituţiile globale specializate, în special cu Organizaţia Naţiunilor Unite, având în vedere faptul că problema migraţiei nu este una europeană, ci una globală.

În ceea ce priveşte strategia de securitate, participanţii şi-au exprimat acordul faţă de necesitatea adoptării cât mai curând a unei noi strategii de securitate, strategia adoptată în anul 2003 fiind depăşită în contextul actual.

O temă importantă de dezbatere pe agenda conferinţei a fost importanţa schimbărilor climatice în noul mediu de securitate, unde s-a înregistrat un consens în ceea ce priveşte necesitatea de a avea un cadru legal finalizat în luna decembrie, la Summit-ul de la Paris COP 21.

În cadrul sesiunii privind politica europeană de vecinatate, domnul Petru Filip, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, a subliniat importanţa strategiei pentru securitate şi rolul geopolitic strategic pe care îl joacă ţara noastră în regiune.

Preşedinta Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor, doamna Ana Birchall, a intervenit atât în dezbaterea privind politica europeană de vecinătate (PEV), cât şi în atelierul de lucru privind migraţia. În ceea ce priveşte PEV, doamna deputat a reiterat faptul că pentru România, Republica Moldova rămâne prioritatea numărul unu, şi a solicitat UE oferirea unor perspective clare de intergrare în Uniune, atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru Georgia şi Ucraina. Parlamentarul român a accentuat, de asemenea, faptul ca aceste evoluţii sunt cu atât mai necesare cu cât noul guvern al Republicii Moldova, pro-european, a afirmat cu fermitate anagajamentul de a continua reformele necesare integrării europene.

În ceea ce priveşte migraţia, doamna deputat Birchall a subliniat faptul că Uniunea Europeana trebuie să gestioneze criza imigranţilor cu solidaritate şi responsabilitate, pe bază de voluntariat şi ţinându-se cont de situaţia specifică a fiecărui stat membru, inclusiv din punctul de vedere al expertizei şi al experienţei. De altfel, în luna iunie, ţara noastră a acceptat primirea unui număr însemnat de imigranţi, pe bază voluntară. Deputatul Ana Birchall a subliniat importanţa realizării distincţiei între imigranţii economici şi populaţiile care fug din calea razboiului şi a atacurilor teroriste. De asemenea, Preşedinta Comisiei pentru afaceri europene a subliniat faptul că România este un important contributor la misiunile FRONTEX, Europol şi BESA (Biroului European de Sprijin în domeniul Azilului) privind politica de azil. Este necesară o mai mare implicare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, având în vedere expertiza acestei organizaţii în domeniul migraţiei, a mai afirmat doamna deputat Birchall.

Laszlo Borbely a accentuat faptul că fenomenul migraţiei este legat şi de schimbările climatice, în ultimii ani catastrofele naturale determinând importante valuri de migraţie la nivel global.

Acesta a reamintit faptul că anul acesta urmează să aibă loc două reuniuni importante pe tema schimbarilor climatice. Astfel, la New York, la sfârşitul lunii septembrie, va avea loc Adunarea Generală a ONU, care va adopta măsurile privind ţintele mileniului după 2015. Această reuniune este una de referinţă, întrucât pentru prima dată printre obiectivele adoptate se află şi cele privind dezvoltarea durabilă. În luna decembrie va avea loc Summit-ul de la Paris COP 21, care, pentru prima dată în peste 20 de ani de negocieri la nivelul ONU, îşi propune să atingă un cadru legal universal privind dezvoltarea durabilă.

Deputatul Laszlo Borbely a subliniat importanţa informării parlamentelor în privinţa obiectivelor dezvoltării durabile şi a spus ca implicarea forurilor legislative în implementarea obiectivelor post 2015 va contribui în mod esenţial la punerea în practică şi îndeplinirea acestor obiective. Prin atingerea ţintelor de dezvoltare durabilă, se vor reduce schimbarile climatice, cu impact direct asupra fluxurilor migratorii si asupra stabilităţii.

România a dat un exemplu pozitiv în sensul implicării şi informării la nivel parlamentar, organizând mai multe seminarii regionale pe aceasta tema. Parlamentarul Laszlo Borbely a formulat o propunere ca aceste seminarii să se desfăşoare într-un cadru instituţionalizat, prin cooperare cu Uniunea Interparlamentară şi cu alte instituţii specializate, mai ales la nivelul Organizației Națiunilor Unite, pentru a se accentua dimensiunea parlamentară a acestor teme. – PROMPT MEDIA

foto:facebook

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.