140993 – 09112015 – Viceguvernatorul BNR 
este noul nume vehiculat pentru funcţia de premier, dacă partidele eşuează în a alcătui o nouă majoritate în Parlament. Varianta Bogdan Olteanu ca prim-ministru a fost lansată recent de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, însă, conform România Curată, ar avea şi susţinerea PNL. Astfel, Dacian Cioloș ar fi numele vehiculat pentru a se accepta ideea de guvern tehnocrat, dar din căciula ”negocierilor” ar urma să iasă Bogdan Olteanu.
Copilăria în Zambaccian. Cu toate răsfățurile unui fiu de nomenclaturiști
Bogdan Olteanu a crescut într-o familie de răsfăţaţi ai regimului comunist, tatăl său, Dănuţ Florin Olteanu, fiind inginer şi secretar de partid, iar bunica din partea mamei, Ghizela Vass, a fost activistă PCR în perioada interbelică, apoi membru al Comitetului Central al PCR şi adjunct al Secţiei de relaţii externe a partidului.
Deşi a fost marginalizată la sfârşitul anilor ’70 de Nicolae Ceauşescu, Ghizela Vass a beneficiat de toate privilegiile înalţilor demnitari comunişti, printre care şi o casă naţionalizată din zona Kiseleff, mai precis pe strada Zambaccian, în care a locuit şi Bogdan Olteanu.
Joaca de-a şcoala
Lipsit de orice griji materiale, Bogdan Olteanu a jonglat de-a lungul timpului prin cele mai bune şcoli din Capitală. După absolvirea liceului, s-a înscris la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, pe care însă a abandonat-o după trei ani şi s-a mutat la Facultatea de Drept. După ce și-a luat diploma în anul 1997, el s-a înscris la un doctorat în Filosofie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, însă a fost exmatriculat în 2004, ca urmare a absenţelor numeroase. În 2013, a devenit doctor în Drept la Universitatea Al.I. Cuza din Iaşi.
Finul lui Tăriceanu
Bogdan Olteanu a intrat de tânăr în politică. În anul 1991, el s-a înscris în PNL, condus atunci de Radu Câmpeanu.
Cel mai important sprijin a venit de la Călin Popescu Tăriceanu, cel care de altfel i-a și devenit naș. Astfel, după absolvirea Dreptului, în 1997, Olteanu a fost angajat pe postul de consilier al lui Tăriceanu, pe atunci ministru al Industriilor şi Comerţului, după ce activase în rândul Tineretului Naţional Liberal, unde a ocupat funcţiile de vicepreşedinte (1996-1998) şi preşedinte (1998-2000).
În 2004, a fost ales deputat de Bucureşti pe listele listele Alianţei DA, iar în decembrie 2004, a fost numit în funcţia de ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în Guvernul Tariceanu.
A demisionat din funcţia de ministru în 2006, însă a fost ales imediat preşedinte al Camerei Deputaţilor, înlocuindu-l pe Adrian Năstase. Din octombrie 2009, Olteanu a ocupat funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale a României.
De ce a plecat de la șefia Curții de Arbitraj și ce a făcut cu 180.000 de euro
Printre alte funcţii deţinute de-a lungul timpului de Bogdan Olteanu este şi aceea de preşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional. A părăsit acest post în primăvara anului trecut, în plin scandal în care era implicat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, care a și fost arestat pentru corupţie. Mai mult, procurorii au descoperit nereguli şi în modul în care Vlasov distribuia dosarele către arbitrii de comerţ. Oficial, Bogdan Olteanu a invocat tocmai neregulile făcute de Vlasov în demisia sa, doar că a făcut acest lucru DUPĂ izbucnirea scandalului. Conform publicației bancherul.ro, Bogdan Olteanu ar fi avut venituri consistente la Curtea de Arbitraj. Potrivit declarației de avere menționată de bancherul.ro, în 2013, el a încasat venituri de 514.716 lei, adică 116.000 de euro (aproape 10.000 de euro/lună). Aceeași sursă calculează nenoncordanțe în declarațiile lui de avere de 180.000 de euro.
Iubitul Alinei Gorghiu sau doar cel care a promovat-o?
Presa a speculat în mai multe rânduri că Bogdan Olteanu ar fi fost iubitul Alinei Gorghiu, mai ales după ce el a divorţat în anul 2009. Legătura dintre cei doi a fost şi una profesională, Olteanu activând ca partener în casa de avocatură “Gorghiu şi Asociaţii – Servicii de consultanţă SRL”. În declaraţia de avere completată în anul 2005, el a menţionat că a primit de la casa de avocatură a Alinei Gorghiu suma de 20.000 lei, reprezentând dividende.
Accederea Alinei Gorghiu în politică este şi meritul lui Bogdan Olteanu, el ajutând-o în 2008 să obţină un mandat de deputat din parte PNL.
De asemenea, Alina Gorghiu deţine din 2008 şi calitatea de arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional, instituţie unde Bogdan Olteanu a fost preşedinte.
Și un ultim episod. Pentru cei care iubesc Roșia Montană
În 2007, pe când era președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu a venit la FânFest, la Roșia Montană. Nu doar că a venit, dar a și făcut senzație, participând la concursul de sărituri în fân. Dincolo de distracție însă, Bogdan Olteanu (PNL) a promis susținerea Legii anti-cianură inițiată în acel an de senatorii Eckstein Kovacs Peter (UDMR) și Gheorghe Funar (PRM). Cum la nivel de declarații publice, și PSD promisese susținerea legii, ar fi trebuit să fie pur și simplu o formalitate adoptarea ei (cele patru partide având o majoritate mai mult decât confortabilă pentru a adopta legea, iar Camera Deputaților, condusă de Bogdan Olteanu era camera decizională). La finalul legislaturii din decembrie 2008, Legea anti-cianură nu a ajuns însă la votul final în Camera Deputaților, cu toate promisiunile făcute de președintele ei, iar proiectul așteaptă și acum pe ordinea de zi un vot. E și un bine relativ în întâmplarea asta. Dacă atunci s-ar fi votat Legea anti-cianură, punând punct definitiv proiectului de la Roșia Montană, probabil n-am fi avut trezirea civică din Toamna românească, ale cărei efecte le vedem și acum. – sursa: www.romaniacurata.ro – PROMPT MEDIA
foto:bancherul.ro
