143505 – 06042016 – Deputatul Neviser Zaharcu a reprezentat ieri Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor la dezbaterea referitoare la ”Problematica diabetului în sistemul medical românesc: Importanta prevenţiei şi educaţiei în sănătate”, organizată la Parlament sub egida Administraţiei Prezidenţiale. Cei prezenţi au subliniat că prevalenţa diabetului zaharat la populaţia adultă este de 11,6%, dar un pericol mare este prediabetul, estimat acum la peste 16%. Specialiştii au apreciat că dacă nu vom lua masuri de prevenţie, atunci cel puţin jumătate dintre aceşti pacienţi vor avea în următorii ani diabet zaharat.
În contextul necesităţii activităţii de prevenţie, am accentuat asupra unei neclarităţi legislative prevăzute de actele normative existente în ceea ce priveşte drepturile de care beneficiază în prezent copiii cu diabet şi mamele acestora. În acest moment, mamele acestor copii încadraţi în gradul de handicap grav primesc indemnizaţie de însoţitor, până când copilul dependent de insulină împlineşte vârsta de 7 ani. La o zi după această vârstă, mamele acestor copii nu mai pot fi însoţitori, iar copiii respectivi, deşi suferă de aceeaşi afecţiune gravă, sunt înscrişi în handicap accentuat.
”Copiii cu diabet din grupa de vârstă 0 – 7 ani, care prezintă probleme deosebite de alimentaţie şi administrare a tratamentului se pot încadra în gradul de handicap grav în baza recomandării medicale”, se arată în Ordinul nr. 725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii. Aceste prevederi intră însă în contradicţie cu o decizie a Organizaţiei Mondială a Sănătăţii (OMS), în care se spune că bolnavii de diabet au dreptul la însoţitor plătit de stat până la vârsta de 18 ani.
Specialiştii atrag atenţia că respectivii copii au nevoie şi după vârsta de 7 ani de patru doze de insulină zilnic, de fiecare masă cântărită şi supraveghere atentă, chiar dacă ei frecventează cursurile şcolare. Mai mult, ei au nevoie de o îngrijire specială, pentru a nu fi tentaţi de anumite avantaje ale copiilor sănătoşi, cel puţin până când vor avea discernământ. Deposedarea mamelor lor de drepturile oferite de calitatea de însoţitor le limitează astfel posibilitatea de a-i supraveghea, astfel încât copilul bolnav de diabet poate în orice moment să sufere complicaţii. Medicii specialişti în diabet şi boli de nutriţie susţin că fără ajutorul mamei, sau a altei persoane care găteşte, acestor copii le este imposibil să se descurce.
”În aceste condiţii, am solicitat miniştrilor Sănătăţii şi Muncii să analizeze modificarea actelor normative în vigoare, astfel încât mamele copiilor diabetici înscrişi în categoria handicap grav să primească drepturile conferite de calitatea de însoţitor până la împlinirea de către copil a vârstei de 16 ani, dată de la care, teoretic, s-ar putea susţine singur, inclusiv să muncească. De asemenea, m-am adresat preşedintelui Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, pentru a-i solicita o opinie referitoare la acest subiect. Mai mult, consider că se impune şi modificarea perioadei în care mamele acestor copii bolnavi de diabet încadrat în gradul de handicap grav primesc concediul pentru îngrijirea copilului, propunerea mea fiind de majorare a celor trei ani existenţi în prezent. Aştept un punct de vedere de la toţi cei implicaţi, pentru a continua împreună demersurile legislative necesare îmbunătăţirii condiţiei acestor copii şi a mamelor care îi îngrijesc”, declară parlamentarul. – PROMPT MEDIA
