Editorial Sorin Roșca Stănescu – 145040 – 05072016 – Alianța lui Traian Băsescu cu UNPR, via PDL, s-a dovedit a fi toxică. La fel și tentativa lui Klaus Iohannis de a face o alianță cu liderul de atunci al partidului, Gabriel Oprea, prin intermediul PNL. Și, mai nou, proiectata combinație PNL-UNPR. Care, se pare, a eșuat în proiect. Dar sunt și alte alianțe care se pot dovedi toxice. Sau chiar supertoxice. Cum sunt proiectatele aranjamente pe partea dreaptă a spectrului politic, în epicentrul cărora ar urma să se afle liberalii.
UNPR nu a fost partidul interesului național. Ci al interesului personal. Totul s-a negociat la sânge. Pentru ca membrilor acestei formațiuni, în frunte cu Gabriel Oprea, să le meargă bine. Câștigul public a trecut pe planul doi. Și, acum, lucrurile sunt clare. Pentru toți. Mai puțin pentru fruntașii PNL. Care, împinși de un resort despre care vom vorbi, au încercat să încheie o alianță politică cu UNPR. Motiv pentru care Gabriel Oprea a făcut, strategic, un pas în spate. Combinația nu a prea reușit.
PSD, pățit ultima dată cu UNPR care, în schimbul voturilor din majoritate, solicita luna de pe cer – pe care, deseori, o și obținea -, a stat, cuminte, deoparte. Făcându-i, superficial, avansuri partidului, dar, mai puțin superficial, acroșându-i membrii. În timp ce PNL negocia de zor o alianță politică cu UNPR, care să meargă chiar până la o fuziune, și ceda, în neștire, funcții de prim-vicepreședinți și de vicepreședinți, ba chiar și pe cea de șef SIE, PSD a cumpărat același partid bucată cu bucată. I-a luat membrii. În final, PNL a observat că ar urma să facă alianță cu o cochilie. Golită de conținut.
Totul e bine când se termină cu bine. PSD a scăpat de un partener extrem de incomod, UNPR, și s-a ales, în schimb, cu o mână de parlamentari traseiști. PNL, la rândul său, a ieșit din capcana alianței cu UNPR, datorită ajutorului dat de PSD. Cele două mari partide, războindu-se pe teritoriul UNPR, și-au făcut servicii unul altuia. Toți au ieșit în câștig. Alianța toxică nu s-a mai produs.
În schimb, liberalii au acum un alt proiect. Care se poate dovedi de asemenea toxic. În dreapta spectrului politic și rezultând, în bună măsură, din zona activă a societății civile, s-a creat o modestă, dar ambițioasă constelație de partide și de organizații cu vocație electorală. Am putea spune că, în epicentru, din punctul de vedere al succesului politic, se află partidul lui Nicușor Dan. Dar, de asemenea în epicentru, cu reală vocație electorală pentru parlamentare, și-a mai făcut loc o nouă formațiune, PACT, condusă de Sebastian Burduja. Un al treilea pol este proiectatul partid al lui Marian Munteanu. Un partid al patrioților. Al naționaliștilor. Care și el, teoretic, ar putea seduce procente semnificative din electoratul nemulțumit, în prezent, de prestația celor două mari partide. Cele mai multe organizații de acest fel s-au și întâlnit la Sinaia. Ele ar putea crea o a treia forță politică, care să se contrapună atât PNL, cât și PSD.
Pentru PSD, nu este o mare problemă. Electoratul său nu pare afectat de această mișcare complexă care se produce pe partea dreaptă a spectrului politic. În schimb, pentru PNL, lovitura se poate dovedi extrem de periculoasă. Cu atât mai mult cu cât, în interiorul PNL, se mișcă, periculos, plăcile tectonice. PDL a intrat în combinație cu o treime din putere. Astăzi, după câteva mișcări inteligente pe tablă de șah politic, fostul PDL are mai mult din jumătate din puterea internă și este pe cale de a-i canibaliza pe vechii liberali. Fuziunea încă nu s-a încheiat. Aflat în continuare în șpagat politic, PNL se îndreaptă voios, cum am văzut, către alte fuziuni și combinații politice.
Constelația de dreapta de care am amintit mai sus a generat o dorință irezistibilă din partea PNL de a încheia alianțe cu fiecare dintre organizațiile de dreapta. Ele nu au mare lucru de oferit în condițiile unor alianțe. Pur și simplu pentru că, aliindu-se cu PNL, își pierd vocația de a strânge electorat. Câștigă, în schimb, pentru o serie de lideri, funcții în istoricul partid. Funcții pe care, în paranteză fie spus, le vor pierde adevărații liberali. În timp ce ușile pentru noii veniți se deschid larg, liberalii consecvenți vor rămâne pe dinafară. Această operațiune convine fostului PDL. Pentru că reface și mai mult, în favoarea lui, arhitectura partidului.
Confruntat însă cu pericolul formării unui pol de dreapta care l-ar putea slăbi și mai mult în lupta cu PSD, PNL este gata să facă aproape orice fel de compromisuri. Și astfel se pun la cale fel de fel de alianțe. Care se vor dovedi, până la urmă, toxice. În orice caz, toxice din perspectiva, hai să-i spunem, noii drepte, care ar putea smulge, din România tăcută, un procent semnificativ de voturi, dar cu condiția să meargă separat. Și să nu se vândă, pe funcții, PNL. – Sursa: CorectNews – http://www.corectnews.com/politics/aliante-toxice-si-supertoxice
