Acasă Bucuresti-Ilfov Bucuresti Procurorul General cere declasificarea documentelor care pot lămuri dosarul Revoluției

Procurorul General cere declasificarea documentelor care pot lămuri dosarul Revoluției

DISTRIBUIȚI

augustin-lazar147362 – 07112016  Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunțat că a cerut declasificarea tuturor documentelor care pot aduce clarificări în dosarul Revoluţiei. El a făcut aceste precizări în contextul în care, săptămâna trecută, forțați de deciziile CEDO și ale ICCJ, procurorii militari au anunţat extinderea cercetărilor, fiind declanșată urmărirea penală ”in rem” pentru infracţiuni contra umanităţii.

„Evident, toate documentele care pot să aducă o contribuţie pentru a clarifica situaţia de fapt de la Revoluţie trebuie declasificate”, a declarat, luni, Augustin Lazăr la sediul CSM, citat de România Liberă.

Este vorba despre documente SRI care fac referire la Revoluția din decembrie 1989, precum și a unor documente adunate, în anii 1990, de comisia parlamentară care a anchetat evenimentele din decembrie 1989.

Un singur procuror militar, fostul general magistrat Dan Voinea (pensionat în 2007), a cerut la de la SRI documente referitoare la Revoluție, dar i s-a răspuns că această instituție nu deține un jurnal de luptă de la evenimentele din decembrie 1989 (SRI a preluat arhivele fostei Securități, care a participat  atunci la reprimarea/suprimarea demonstranților).

Dosarul Revoluției a fost clasat în anul 2015 de conducerea Secției Parchetelor Militare, respectiv de generalii magistrați Ion Vasilache și Gheorghe Coșneanu.

Între timp, Vasilache s-a pensionat, iar Coșneanu a fost promovat pe funcția de șef interimar al secției. Între motivele clasării făcute de cei doi generali s-a aflat si argumentul potrivit căruia „fapta NU există”, în contextul în care după 22 decembrie 1989 au fost ucise prin împușcare peste 700 de persoane și rănite alte circa 2.000.

Asociația ”21 Decembrie 1989” a contestat clasarea dosarului de mai multe ori, iar CEDO a condamnat, la începutul acestui an, la plata unor despăgubiri, considerând că procurorii români nu au făcut o anchetă  efectivă la care au dreptul victimele din decembrie 1989.

În urma acestei decizii CEDO, procurorul general interimar al României, Bogdan Licu, prin ordonanță, a dispus redeschiderea dosarului Revoluției, confirmată în iunie 2016 de instanța de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care le-a impus procurorilor militari să înceapă urmărirea penală.

La începutul lunii noiembrie, Secția Parchetelor Militare, sub conducerea generalului Coșneanu, a decis redeschiderea dosarului, deși trebuia să o facă imediat după decizia Înaltei Curți.

„Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii”, se menționează în ordonanța de extindere a urmăririi penale „in rem” a Secției Parchetelor Militare.PROMPT MEDIA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.