Acasă Economic Tragedia apei grele

Tragedia apei grele

DISTRIBUIȚI

apa-grea - ROMAG PRODCâtă apă din depozitele RAAN mai este apă grea şi cât mai este apă chioară? Cornel Baranga, președintele Rezervelor Statului, știe? – 147780 – 051212016­ –  Despre nepăsarea statului român față de ceea ce se întâmplă cu apa grea rămasă după intrarea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) în faliment am mai scris, în speranța că guvernanții vor înțelege gravitatea situației și vor salva ce se mai poate.

Deşi la uzina de apă grea ROMAG PROD Drobeta Turnu activitatea a fost sistată, problemele persistă, pentru că nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu apa grea depozitată aici, a cărei valoare depășește 1,2 miliarde euro. Situaţia s-a complicat după ce RAAN a intrat în faliment la începutul anului, contractele urmând a fi denunţate, iar bunurile regiei scoase la vânzare sau lichidate. Inclusiv contractele de depozitare a apei grele… Iar proprietarii de drept ai acesteia, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale – ASNRSPS şi NUCLEARELECTRICA SA nu dau semne că au vreo soluţie pentru preluarea în siguranţă a produsului. Tehnic, este vorba de câteva sute de butoaie care trebuie menţinute la o temperatură constantă (peste temperatura de îngheţ) şi care trebuie verificate periodic pentru a confirma calitatea produsului, fiind posibile unele procese de coroziune.

Din cauza nepăsării sau incompetenţei, apa grea se află și la ora actuală în condiţii de depozitare improprii. Rezultatul, o risipă de 1,2 miliarde de euro (cam 0.8% din PIB-ul României sau cât autostrada Bucureşti – Timişoara) și pierderea unor oportunităţi ca România să finalizeze încă două module în cadrul centralei nucleare de la Cernavodă.

Se întâmplă acum în curtea RAAN, unde încet dar sigur, apa grea produsă aici de-a lungul a 25 de ani se degradează, fiind previzibil momentul în care apa grea va deveni apă chioară.

Motivele sunt multiple: recipientele în care este depozitată nu sunt de cea mai bună calitate, RAAN nu mai are bani pentru încălzirea depozitelor, iar oamenii nu muncesc pe nasturi și promisiuni.

În ciuda valorii enorme, nici o autoritate nu ştie cât din apa grea produsă în unul din cele mai moderne obiective energetice ale României mai respectă cu adevărat standardele energeticii nucleare şi cât s-a transformat deja în apă … de canal.

Informaţia nu este cunoscută nici măcar de proprietarul de drept, Agenţia Naţională a Rezervelor Statului, care, la intrarea RAAN în insolvenţă, în 2013, părea că se dă de ceasul morţii, de grija apei grele.

ANRS, condusă și atunci, și acum, de Cornel Baranga, fost prefect de Ilfov și fost vicepreședinte al Autorității pentru Restituirea Proprietăților, nu era interesată de produsul în sine, ci, mai degrabă să-şi acoperi pierderile din propria gestiune, prin înscrierea lor drept creanţe, în contul RAAN.

În 2013, RAAN a împrumutat cărbune/păcură de la ANRS în valoare de circa 60 milioane lei, dând în compensare apă grea. După ce RAAN a intrat în insolvență, ANRS s-a scris la masa credală cu 60 milioane lei, la care a adăugat și cheltuieli de transport de peste 100 milioane lei. Cam scump transportul, dar dacă e să câștige toată lumea, unde merge mia merge și suta…

Adică, atunci când ANRS a cerut cele 100 de milioane, administratorul judiciar a cerut și el câteva milioane lei de la RAAN…

Fostul administrator judiciar Ion Tudor a mers pe linia minimei rezistenţe, concentrându-se pe încasarea onorariului deloc de neglijat (30.000 euro lunar, plus 3% din sumele distribuite creditorilor). Suma ar fi fost şi mai mare dacă reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia nu s-ar fi opus unei iniţiative a administratorului de a-şi modifica onorariul, prin comisionarea tuturor operaţiunilor financiare

Mai grav este că administratorul judiciar, aflat acum sub control judiciar, a îngheţat și discuțiile cu guvernul, ceea ce a dus la blocarea procesului de  preluare a apei grele produse deja.

Aflat acum sub control judiciar, fostul administrator judiciar al RAAN Ion Tudorar putea da detalii despre tranzacţie….

Mergând pe principiul mai sus enunțat, ”unde a mers suta (de milioane) merge şi mia (de milioane)”, în 2016, ANRS a ridicat ștacheta şi s-a înscris în tabelul creditorilor (falitului RAAN) cu peste 5 miliarde de lei. Având în vedere că în locul combustibilului dat RAAN a primit la schimb apă grea, înseamnă că și stocurile de apă grea pe care le au Rezervele Naționale valorează tot atât…. Atât şi nimic mai mult.

Încă de la intrarea RAAN în insolvenţă – septembrie 2013, s-a conturat scenariul intrării acesteia în faliment, iar reprezentanţii Guvernului au conştientizat că există un vid legislativ, nefiind reglementată modalitatea de gestionare a apei grele depozitate la Sucursala ROMAG PROD.

Relevantă este vizita lui Victor Ponta (prim-ministru la acea vreme), în aprilie 2014, la RAAN, moment în care acesta a intrat în contact direct cu aspectele problematice ale Regiei, respectiv cu necesitatea închiderii combinatului de apă grea, fapt care implica asigurarea ulterioară a managementului apei grele.

Un prim pas important, după vizita menţionată, a fost realizat în martie 2015, când Guvernul a aprobat memorandumul „Măsuri în vederea opririi controlate a producţiei de apă grea (D2O) la RAAN”, document care prevede explicit modalitatea de organizare a activităţilor de management a stocurilor de apă grea necesare funcţionării unităţilor 1 – 4 de la CNE Cernavodă, pe întreaga perioadă de operare a acestora, după oprirea controlată a activităţii de producţie a apei grele.

Ulterior întocmirii memorandumului, a fost emisă Ordonanţa nr. 20 din 04.06.2015 – privind stabilirea nivelului maxim al produsului apă grea destinat unităţilor 1 – 4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora, precum şi pentru gestionarea apei grele, după care nimeni nu şi-a mai asumat vreo decizie privind gestionarea apei grele de la ROMAG PROD de către statul român.

Situaţia nu s-a îmbunătăţit nici anul acesta, discuţiile conducerii RAAN cu ministerele implicate (Ministerul Energiei – forul titular al RAAN și Ministerul de Interne – forul titular al ANRSPS) par că nu înțeleg situația, d-apoi să se caute o soluţie.

Actualul administrator judiciar (SCP EURO INSOL a lui Remus Borza) pare să fi intrat și el în jocul declaraţiilor, în sensul că la Bucureşti spune că nu poate face nimic fără acceptul creditorilor, dar nici nu-i convoacă la Severin pentru a stabili o strategie.

În tot acest timp, angajaţii RAAN ameninţă că vor opri lucrul pentru că nu și-au mai primit salariile de patru luni (și nici nu sunt semne că lucrurile s-ar schimba prea curând), nedumeriți de ce Guvernul nu face nimic. Răspunsul este simplu: în ciuda unor schimbări, funcţiile cheie din ministere sunt ocupate de aceleaşi persoane, care au contribuit, de-a lungul timpului și au pus umărul la ruinarea RAAN. Aceleaşi persoane au avut un rol major în conturarea crizei prin care trec toate marile complexe termo-energetice. Criză care riscă să scoată România de pe lista ţărilor care au asigurată independenţa energetică.

Interesant ar fi dacă, după ce a cerut cele 5 miliarde de la RAAN, președintele Rezervelor Statului, Cornel Baranga, poate să spună câtă apă din depozitele RAAN mai este apă grea şi cât mai este apă chioară… – PROMPT MEDIA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.