Angajații de la privat să își caute de muncă la stat
Constantin Rudniţchi – 148257 – 050112017 – Programul de guvernare al PSD a sedus electoratul prin gama largă de promisiuni incluse în document. De altfel, nicio categorie socială nu este uitată de programul economic şi social al PSD. Programul pleacă de la o realitate: în România, 15% din populaţie câştigă 85% din venituri, iar 85% din populaţie câştigă numai 15% din venituri. De aceea, guvernul instalat îşi propune să consolideze clasa de mijloc. Există chiar şi un deziderat: în anul 2020, un milion de oameni vor câştiga un salariu mai mare de 1.000 euro brut, faţă de numai 200.000, în prezent.
Creşterea salariilor este pârghia pe care actualul guvern o va folosi pentru reducerea inegalităţilor. România nu mai poate rămâne o ţară în care resursa umană să fie prost plătită, se afirmă în document. Dar salariile pot creşte doar până la un punct prin hotărâre de guvern.
Pentru a schimba structura economiei româneşti, pentru a trece la o economie cu valoare adăugată mai mare este nevoie de mâna de lucru calificată şi de investitori specializaţi. Programul de guvernare vorbeşte explicit despre aceste deziderate, despre pregătirea forţei de muncă şi despre eficienţa folosirii capitalului uman. Numai că pentru creşterea calificării forţei de muncă este nevoie de timp. Roadele educaţiei se văd în ani de zile, dacă nu chiar în zeci de ani.
De asemenea, pentru o economie cu valoare adăugată mai mare este nevoie, dincolo de calificarea forţei de muncă, şi de facilităţi pentru companii. Programul de guvernare prevede măsuri pentru încurajarea firmelor care investesc în sectoare cu valoare adăugată mare, dar bugetul alocat este ridicol, respectiv 10 milioane de lei pentru următorii patru ani.
Şi, încă o dată, ambele seturi de măsuri necesită timp. Este foarte posibil ca mărirea galopantă a salariului minim să îi alunge pe investitorii prezenţi în acest moment tocmai pentru forţa de muncă ieftină pe care se bazează businessul actual. În acelaşi timp, creşterea salariului minim poate să îi încurce pe micii întreprinzători, cei care au câţiva salariaţi, în loc să îi ajute.
O altă prevedere a programului de guvernare este adoptarea unui Cod economic al României care va include alături de Codul fiscal toate celelalte legi economice. Programul afirmă că aprobarea proiectului se va face în Parlament până în luna iulie. Termenul este nerealist, pentru că rescrierea Codului fiscal, de exemplu, a durat aproape doi ani.
O altă temă economică se referă la Legea salarizării unitare. Mai precis, se vor redeschide discuţiile pe marginea acestei legi, chiar dacă guvernul Ponta a lăsat un proiect de lege, amendat de guvernul tehnocrat. Cert este că în programul de guvernare scrie negru pe alb că se va propune creşterea cheltuielilor cu salariile în sectorul public cu, nici mai mult nici mai puţin, de 32 miliarde lei. Astfel, salariul mediu în sectorul public va creşte cu 20% în fiecare an până în anul 2020, iar alocarea bugetară pentru salarii va creşte de la 7,8% din PIB la 9,5% din PIB în anul 2019. Văzând aceste cifre fără îndoială ca o bună parte din salariaţii din sectorul privat îşi caută deja de lucru în instituţiile publice.
Se vor crea 850.000 de locuri de muncă cu normă întreagă, atât în construcţii, pe baza eliminării TVA şi a impozitului pentru vânzarea de locuinţe cu o valoare mai mică de 100.000 euro, dar şi în sectoare precum tehnologia informaţiei, în care se va extinde măsura neimpozitării salariilor şi la angajaţii cu studii medii. Pensia minimă va creşte la 640 lei, veniturile sub 2.000 de lei nu vor mai fi impozitate, contribuţiile sociale vor scădea cu 4,25 puncte procentuale, salariul minim brut va creşte de la 1.450 lei, la 1.750 lei, în anul 2020, iar TVA va scădea, din anul 2018, la 18%.
Nimeni nu este uitat: punctul de pensie va creşte de la 1.000 lei, în iulie 2017, la 1.775 lei, în octombrie 2020, iar microintreprinderile cu o cifră de afaceri de sub 500.000 de euro vor plăti un impozit de numai 1% din cifra de afaceri.
Cum se va putea echilibra totuşi bugetul după atât de multe măsuri de relaxare fiscală sau salarială? Programul de guvernare are câteva răspunsuri. Prin creşterea economică estimată că va fi de peste 5% în următorii ani, din fonduri europene, din creşterea consumului, prin creşterea numărului de angajaţi şi prin investiţii realizate din Fondul suveran care se va crea. Totul este prea frumos pentru a fi adevărat: programul ţine mai mult de alchimie decât de ştiinţa economică. – RFI.ro
