149332 – 28022017 – Ministrul Gabriel Leș a mulțumit celor prezenți la trecerea în revistă a activității Ministerului Apărării Naționale de anul trecut și a vorbit cu acest prilej despre principalele obiective ale ministerului pentru anul 2017.
”Cu toate că această activitate se focalizează, în esență, pe trecut – prin analiza pe care o vom prezenta în minutele următoare și pe viitor, prin țelurile pe care ne dorim să le atingem, aș vrea, totuși, să încep cu prezentul. După o subfinanțare critică a apărării până în anul 2012, stopată și adusă pe un trend crescător începând cu anul 2013, bugetul Ministerului Apărării Naționale este, începând cu acest an, de doi la sută din PIB, ceea ce ne permite să ne angajăm pe necesarul drum de reconfigurare și modernizare a sistemului militar, impus, în primul rând, de situația de securitate volatilă din jurul țării noastre. Este datoria noastră să avem un sistem militar eficace și adaptat la contextul regional de securitate. Această nouă arhitectură a apărării implică o forță umană foarte bine pregătită, condiții corespunzătoare de muncă și o dotare modernă, care să permită armatei noastre să-și îndeplinească misiunile la standardele așteptate de societate. Mă voi referi la principalii indicatori care formează imaginea activității ministerului pe anul trecut. Evident, din motive de gestiune a timpului, nu vom putea cuprinde toate aspectele, acestea fiind analizate pe larg și în maxim detaliu în raportul complet care va fi pus la dispoziția conducerii țării, așa cum prevăd normativele după care ne desfășurăm activitatea.
Primul mesaj pe care vă propun să-l desprindem din prezentarea noastră este acela că România este pregătită să facă față evoluțiilor complexe din mediul de securitate care se manifestă în regiunea noastră. Suntem martori ai unor evenimente complicate din punct de vedere al securității, cu acțiuni agresive și perturbatoare la granița de est a Alianței împotriva unei țări partenere, atacuri teroriste și migrație masivă în Turcia și Europa occidentală, acțiuni militare multinaționale împotriva mișcărilor teroriste în state precum Siria și Irak, atacuri cibernetice la un nivel fără precedent, situații la care ne adaptăm cu soluții inteligent adecvate.
În scopul menţinerii securităţii, Alianța Nord-Atlantică a adoptat o serie de decizii şi măsuri privind asigurarea unei posturi întărite şi credibile de descurajare şi apărare. În plan individual, SUA, prin implementarea programului European Reassurance Initiative, îşi sporeşte prezenţa militară în Europa prin desfăşurarea suplimentară a unei brigăzi mecanizate, în sprijinul aliaţilor europeni.
Uniunea Europeană şi-a redefinit în anul 2016 profilul şi nivelul de ambiţie pe plan internaţional în cadrul Strategiei Globale privind politica externă şi securitatea și are în vedere relansarea procesului de dezvoltare şi consolidare a propriilor instrumente de acţiune autonomă, complementară şi coordonată, în linie cu declaraţia NATO – UE de la Varşovia.
Totodată, s-a constatat o intensificare a acţiunilor în planul războiului hibrid. Contracararea ameninţărilor hibride reprezintă o prioritate pentru organizaţiile internaţionale de securitate, iar la nivel naţional au fost conştientizate creşterea ameninţărilor în spaţiul cibernetic şi nevoia consolidării măsurilor defensive pe acest palier, în concordanţă cu Strategia naţională de securitate cibernetică.
În această lume în schimbare, unde instabilitatea și impredictibilitatea devin singurele certitudini, preocuparea principală a noastră a fost creșterea capacității operaționale a Armatei, lucru care a depins în mare măsură de bugetul avut la dispoziție.
Iniţial, Ministerului Apărării Naţionale i-au fost alocate 11,230 miliarde lei, pe anul 2016, prin Legea bugetului de stat.
În urma rectificărilor bugetare din luna decembrie şi revizuirii prognozei privind PIB-ul pentru anul 2016, bugetul ministerului a atins 1,49% din PIB.
Acest fapt a permis respectarea celei mai importante părți din Angajamentul asumat de aliați la Summit-ul din Țara Galilor – cu privire la alocarea resurselor pentru apărare, respectiv cea referitoare la achiziţia de echipamente majore şi la activităţi de cercetare-dezvoltare, acestea reprezentând 20,46% din bugetul total.
Forţele Armatei României sunt în măsură să asigure, prin angajarea graduală, apărarea teritoriului naţional, prin efort propriu sau în context aliat. Cu toate acestea, este nevoie de un efort susținut pentru creșterea capacității de luptă a Armatei. Anul 2016 a fost marcat, atât în plan conceptual cât şi acţional, de aplicarea prevederilor ,,Programului de transformare, dezvoltare şi înzestrare a Armatei României până în anul 2026”, precum şi a instrucţiunilor specifice pentru asigurarea capacităţii de luptă a Armatei României, respectiv a organizării şi conducerii serviciului de luptă permanent în Armata României.
Pregătirea pentru mobilizare în anul 2016 s-a realizat atât secvenţial, în cadrul structurilor militare din compunerea Armatei României, prin formele prevăzute în actele normative specifice în vigoare, cât şi întrunit, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, prin șase exerciţii de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
La mobilizare, gradul de completare cu resurse umane a unităţilor militare faţă de prevederile statelor de organizare pentru război asigură îndeplinirea misiunilor acestora. Având în vedere adoptarea Legii nr. 270/2016 privind statutul rezerviştilor voluntari şi intrarea acesteia în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017, este de aşteptat ca atât calitatea rezerviştilor repartizaţi în planurile de mobilizare, cât şi nivelul de pregătire a acestora să crească în acest an.
O atenţie deosebită a fost acordată modului de realizare a conducerii integrate a forţelor armate ale României, elaborându-se documente ce au fost avizate la nivelul MApN şi urmează a fi promovate în anul 2017, după unificarea cadrului legislativ naţional în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
Un alt aspect al creșterii capacității de luptă îl reprezintă înzestrarea. Cu toate că este domeniul unde avem cele mai mari întârzieri, în mare parte din lipsa fondurilor bugetare din ultimii ani, aș vrea totuși să subliniez că în 2016 au intrat în dotarea forțelor aeriene primele 9 avioane F-16 Fighting Falcon, din prima escadrilă de 12 aeronave, demonstrând faptul că programul „Avion multirol” este unul de succes. Infrastructura de aerodrom şi activităţile aflate în responsabilitate naţională au permis începerea operării avioanelor în luna octombrie 2016. Totodată, pentru continuarea constituirii capabilităţii de apărare aeriană prin programul „Avion Multirol” au fost iniţiate demersurile de identificare a statelor potenţial furnizoare de avioane F-16 din uz pentru etapa a II-a a programului.
În total, în anul 2016 au fost derulate 107 programe de achiziţii, iar 4 programe de înzestrare esenţiale au fost în pregătire.
Fondurile alocate pentru înzestrare în anul 2016, în sumă de 2,1 mld. lei, au fost destinate în principal pentru derularea contractelor aferente programelor de înzestrare.
Pentru crearea condiţiilor iniţierii şi derulării unor programe de înzestrare, în anul 2016 s-au desfăşurat 7 şedinţe ale Consiliului de Achiziţii, în cadrul cărora s-au prezentat şi aprobat strategiile de achiziţie şi bazele programelor de achiziţie pentru platformele de transport multifuncționale, sistemul de comunicații și informatică al Diviziei Multinaționale, componenta de conducere a unităților de informații, supraveghere și recunoaștere din forțele terestre, revitalizarea elicopterelor IAR – 330 și sisteme de rachete sol-aer cu bătaie medie Hawk.
Este important de adăugat că majoritatea programelor de înzestrare s-au derulat cu implicarea operatorilor economici naționali.
Referitor la îndeplinirea angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru NATO și UE, trebuie remarcat faptul că am primit și anul acesta semnale pozitive de la toți reprezentanții organismelor internaționale despre curajul și profesionalismul militarului român participant la misiuni externe.
Unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Apărării Naţionale în anul 2016 l-a reprezentat continuarea participării la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub egida NATO şi UE. În anul 2016, aproximativ 780 de militari au fost dislocaţi simultan în misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.
Participarea în Afganistan la Operaţia NATO Resolute Support a rămas prioritatea numărul unu a MApN, determinată în principal de relevanţa contribuţiei şi riscurile de securitate asociate. Misiunile îndeplinite de militarii români în acest teatru de operații au inclus sarcini de protecţie a forţei, instruire, consiliere şi asistenţă a forţelor naţionale afgane de apărare şi securitate, activităţi de stat major în comandamentele misiunii şi activităţi de sprijin logistic. Începând cu luna martie 2016, s-a suplimentat contribuţia cu 16 instructori. Contribuţia în teatrul de operații BALCANII de VEST a rămas la același nivel ca în anul precedent.
Concomitent cu participarea în teatrele de operații amintite, Armata României şi-a continuat contribuţia la misiunile de observare, monitorizare şi instruire sub egida ONU, UE şi OSCE, fără modificări majore faţă de 2015.
Numărul militarilor angrenați în forţele naţionale aflate în stand-by pe teritoriul statului român, cu statutul de structuri dislocabile la ordin, a înregistrat o creştere cu peste 200 de militari faţă de anul 2015, ajungând în anul 2016 la 507 militari.
Cheltuielile totale generate de pregătirea, participarea şi susţinerea forţelor româneşti la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român s-au ridicat la aproximativ 171 milioane lei, din care 44,5 pentru pregătire şi 126,4 pentru participare şi susţinere, cu încadrarea în prevederile „Planului de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor Armatei României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2016”, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
Consolidarea profilului ţării noastre în NATO, în acord cu prevederile „Strategiei naţionale de apărare a ţării”, constituie un obiectiv esenţial al politicii de apărare a României, iar principalele eforturi au fost orientate spre implementarea completă şi la termenele stabilite a deciziilor Summiturilor NATO din Ţara Galilor şi Varşovia.
Unitatea și coeziunea țările membre NATO rămâne puternică în fața oricărui agresor. În 2016 au fost implementate iniţiativele asociate prezenţei aliate adaptate (tailored Forward Presence/tFP) şi întărite (enhanced Forward Presence/eFP).
Pentru componenta terestră a tFP, la propunerea României, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, având comandamentul la Craiova, va constitui cadrul de operaționalizare a Brigăzii Multinaționale, afiliată Comandamentului Multinaţional de Divizie cu sediul în București, fiind stabilite totodată reperele temporale ale procesului operaţionalizării, cea inițială fiind stabilită pentru aprilie 2017 şi cea finală la finalul semestrului II/2018.
Pe componenta aeriană a tFP au fost create premisele pentru o Instruire Aerienă Combinată care să îmbunătăţească interoperabilitatea în misiunile de poliţie aeriană. Facilităţile naţionale au fost modernizate, cadrul legal a fost adaptat, iar piloţii primei escadrile de avioane F-16, recent primite de la partenerul portughez, sunt pregătiţi să găzduiască activităţi de instruire în format multinaţional.
Pentru componenta maritimă a tFP au avut loc consultări cu aliaţii riverani şi consultări aliate la nivelul Comitetului Militar.
România şi-a asumat participarea la implementarea eFP cu o subunitate de nivel companie la Grupul comandat de SUA, ce va fi dislocat în Polonia în viitorul apropiat.
Consolidarea profilului României în cadrul Alianței, prin deciziile și măsurile implementate în cursul anului 2016, au permis înregistrarea unor progrese semnificative la începutul acestui an. Vorbim, în primul rând, de creșterea prezenței maritime a NATO în Marea Neagră, ce se se va concretiza prin exerciții și activități de instruire la care vor participa forțele navale permanente ale Alianței, alături de statele aliate riverane. Prin decizia luată la recenta ministerială de la Bruxelles, NATO va asigura coordonarea acestor activități, ceea ce va permite o supraveghere sporită a situației din regiune și va asigura coerența și convergența dintre activitățile NATO în Marea Neagră și activitățile maritime ale Alianței în ansamblu. Evident, toate aceste acțiuni sunt conforme prevederilor Convenției de la Montreux şi au caracter defensiv.
De asemenea, în urmă cu două săptămâni am semnat, împreună cu omologul german, Ursula von der Leyen, o Scrisoare de intenţie prin care a fost formalizată afilierea unităţilor cu care România contribuie la Corpul de Armată ce urmează să fie generat în cadrul Grupării de tip Naţiune Cadru, coordonată de Germania.
Un alt obiectiv important pentru anul 2016 a fost și declararea capacității operaţionale iniţiale pentru sistemul NATO de apărare antirachetă de la Deveselu.
De asemenea, trebuie menţionat că încadrarea posturilor permanente asumate de către România în structurile internaţionale a crescut în anul 2016 de la 84% la 96%, fiind încadrate toate posturile aflate la comandamentele din structura de comandă şi de forţe a NATO, precum şi posturile alocate României în structurile Uniunii Europene.
Angajarea activă la proiectele din cadrul iniţiativelor „Smart Defence/NATO” şi „Pooling and Sharing/UE” au vizat utilizarea cu maximă eficienţă a resurselor alocate pentru apărare.
Pe baza analizelor interne desfăşurate, Ministerul Apărării Naţionale a transmis intenţia de participare la 36 din cele 123 de proiecte active ale Alianţei, iar în cadrul celor dezvoltate sub egida EDA, în contextul iniţiativei ”Pooling and Sharing”, a continuat participarea sau implicarea în opt proiecte europene comune în domeniul apărării.
În anul 2016, România a continuat implicarea în eforturile organizaţiilor internaţionale de consolidare a stabilităţii regionale şi internaţionale.
În cadrul unităţilor multinaţionale constituite în baza unor iniţiative regionale, România a deţinut preşedinţia Grupului Director pentru Batalionul Multinaţional de Geniu „TISA” şi a organizat toate activităţile din calendarul acestei iniţiative.
Concomitent cu participarea activă la misiunile şi operaţiile NATO şi UE, Armata României a participat cu 95 militari la misiunile de observare, monitorizare şi legătură sub egida ONU, UE, OSCE şi Coaliţie.
Un pilon distinct al cooperării externe este reprezentat de implementarea pe dimensiunea militară a parteneriatelor strategice al României, unde doresc să accentuez relațiile militare solide şi cuprinzătoare cu SUA.
În cadrul Parteneriatului strategic România-SUA pentru secolul XXI s-au aprofundat relaţiile bilaterale pe paliere multiple, concretizate în inaugurarea Facilităţii Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice şi dezvoltarea unui program complex de exerciţii bilaterale şi multinaţionale, inclusiv cu participarea unor aliaţi şi parteneri, în vederea creşterii interoperabilităţii trupelor.
Atenţie specială relaţiilor bilaterale cu Republica Moldova
În anul 2016, s-au intensificat relaţiile de cooperare și în cadrul parteneriatelor strategice cu Franţa, Polonia, Marea Britanie Germania şi Turcia, a fost relansată cooperarea cu Italia, acordându-se, totodată, o atenţie specială relaţiilor bilaterale cu Republica Moldova.
Pentru conducerea forțelor armate avem nevoie de un cadru normativ adaptat, realist și sustenabil. Ca urmare a intrării în vigoare a „Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019”, a fost elaborată şi aprobată ”Carta Albă a Apărării” – 2015, care este principalul document de planificare a apărării la nivel departamental, ilustrează preocuparea constantă a ministerului pentru adaptarea proceselor de planificare, conducere şi alocare a resurselor la provocările tot mai complexe din mediul de securitate şi se fundamentează pe Acordul politic naţional privind creşterea bugetului pentru apărare.
În baza „Cartei Albe a Apărării”, a fost elaborată „Strategia militară a României – Forţe armate moderne, pentru o Românie puternică în Europa şi în lume”, document de planificare a apărării de nivel departamental.
Procesul de elaborare a documentelor de planificare a apărării a continuat, pe dimensiunea militară, cu eforturile de elaborare a Doctrinei Armatei României, document aflat în stadiul de proiect şi care urmează să fie aprobat în 2017.
Cel mai important demers în domeniul managementului resurselor umane, proiectul de Lege privind statutul cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor, a fost armonizat la nivel interinstituţional, în cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, a parcurs etapa dezbaterii publice şi urmează să fie promovat spre adoptare.
Evoluţia în cariera militară, în mod planificat şi sub stricta guvernanţă a criteriului performanţei profesionale, rămâne un obiectiv fundamental al instituţiei militare. În acest sens, a fost elaborat un proiect de modificare a Ghidului carierei militare, care să asigure creşterea gradului de acumulare a cunoştinţelor teoretice şi de dezvoltare şi perfecţionare a deprinderilor practice ale personalului militar.
Oamenii sunt în centrul atenției noastre. Nu putem vorbi de sporirea atractivității profesiei militare, fără măsuri constante în ceea ce privește condițiile de muncă și de trai, ale lor și ale familiilor, parametri care definesc calitatea vieții oricărei categorii socio-profesionale. Ne mândrim în mod justificat cu rezultatele militarilor români participanți la misiuni externe, care se dovedesc adevărați profesioniști, dar aici, în țară, am făcut uneori prea puțin pentru creșterea calității vieții acestora. Tocmai din această cauză, consider că ultimele inițiative ale Guvernului, printre care și cea de mărire a salariului minim, sunt un prim pas în această direcție.
În domeniul asistenţei veteranilor, invalizilor şi văduvelor de război, unde Ministerul Apărării Naţionale este autoritate învestită cu responsabilitatea coordonării la nivel naţional, s-au adoptat o serie de măsuri menite să conducă la un trai mai bun pentru cei mai longevivi ostaşi ai ţării.
Atragerea şi recrutarea unei resurse umane valoroase reprezintă un domeniu strategic cu impact puternic atât asupra capacităţii de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, cât şi a pregătirii populaţiei şi teritoriului pentru apărare.
Analizele efectuate în ultimul timp indică faptul că recrutarea resursei umane profesionalizate este afectată, în primul rând, de deteriorarea situaţiei demografice, de schimbările produse în profilul aptitudinal-motivaţional al tinerilor şi de concurenţa impusă de sectorul civil.
Utilizarea spaţiului virtual ca mediu de promovare a profesiei militare, deşi este la început, are premisele unei abordări de succes, ceea ce justifică dezvoltarea sa în continuare.
În scopul eliminării discriminării referitoare la alocarea pe genuri a locurilor scoase la concurs în instituţiile/unităţile de învăţământ militar, pentru a răspunde numeroaselor solicitări, începând cu anul şcolar/universitar 2017-2018, planificarea numărului de locuri pentru admiterea în instituţiile/unităţile de învăţământ militar se face fără diferenţiere în funcţie de gen.
Acordăm o atenție deosebită răniților. Avem nevoie de exemplul de curaj dovedit în misiunile desfășurate în cele mai periculoase teatre de operații din lume sau pe teritoriul național și susținem reintegrarea acestor militari. Pe lângă asistența medicală generală și spitalicească, în anul 2016 a fost implementat proiectul de înfiinţare a Compartimentului Recuperare Medicină Fizică şi Balneologie pentru personalul rănit în acţiuni militare, proiect care se va finaliza în cursul anului 2017.
Pentru asigurarea nevoilor operaţionale a fost creată asistenţa medicală de urgenţă şi monitorizare a personalului rănit în acţiuni militare, cu scopul de a optimiza gestionarea problemelor medicale ale personalului armatei rănit în acţiuni militare, în teatrele de operaţii şi pe teritoriul naţional.
Aș vrea să accentuez faptul că nu am fi putut realiza obiectivele pe anul trecut fără o armată bine pregătită și motivată și aș vrea să evidențiez aici rolul învățământului militar în formarea nu doar profesională, cât mai ales umană a personalului nostru. Și anul trecut, colegiile militare au fost centre de excelență ale învățământului militar, cu o promovabilitate a bacalaureatului de sută la sută. Ne mândrim cu acești tineri și ne dorim generalizarea acestor rezultate de excepție la toate nivelurile, de la cursurile de carieră, până la școlile doctorale.
Anul 2016 a fost unul de pregătire pentru o perioadă determinantă pentru armată, din 2017 fiind inițiate programele de înzestrare și proiectele de acte normative esenţiale domeniului apărării, ce vor configura sistemul militar pe următoarele decenii.
Este pentru prima dată când planurile mari se găsesc în concordanță cu alocările bugetare. Vom cheltui banii responsabil și transparent, cu fructificarea la maximum posibil a oportunităților de revitalizare a industriei naţionale de apărare, urmărind, totodată, adoptarea de programe de înzestrare comune mai multor categorii de forţe şi dezvoltarea acelor capabilităţi „dual-use” pentru folosire civilă și militară.
Ca principale obiective de înzestrare, aș vrea să punctez: programul „Avion multirol”, transportorul blindat pentru trupe 8×8, radarele tridimensionale cu distanţă mare de descoperire, sisteme de rachete antitanc portabile, autoturisme de teren și platforme de transport multifuncţionale.
Un alt obiectiv important îl reprezintă continuitatea strategică în cadrul NATO şi UE, urmărind continuarea implementării deciziilor de la Varşovia, în special pe linia concretizării consolidării prezenţei aliate pe flancul estic al NATO.
Și în anul 2017, creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate rămâne un obiectiv important, urmărind continuarea procesului de dezvoltare, adaptare şi transformare a capabilităţilor și forţelor Armatei României şi implicit, consolidarea capacităţii de apărare la nivel naţional în concordanţă cu realitatea politico-strategică în context aliat şi internaţional.
De asemenea, vom urmări implementarea unui management optim al resurselor de apărare pentru optimizarea raportului între structurile combatante şi cele de comandament sau administrative şi asigurarea unui echilibru corect între funcţiile de militar şi civil, precum şi între funcţiile combatante şi cele de asigurare sau comandament. Ne dorim, totodată, ca începând cu anul 2017, să asigurăm o proporţie echilibrată între cheltuielile destinate înzestrării şi cele destinate asigurării de bunuri şi servicii şi personalului, astfel încât să se atingă un echilibru corect, conform modelelor din spaţiul NATO.
Așa cum este cuprins și în Programul de Guvernare 2017 – 2020, Armata României trebuie să mențină un nivel ridicat de reacție pentru apărarea națională, să continue programele strategice de înzestrare, să dezvolte capabilitătile necesare participării la apărarea colectivă a aliaților în cadrul NATO și UE, să coopereze eficient cu celalalte instituții din domeniul securității naționale pentru gestionarea oricărui tip de criză.
Toate aceste elemente vor genera atât condițiile pentru modernizarea și adaptarea Armatei României la riscurile și provocările specifice actualului context geopolitic, cât și la consolidarea profilului de partener strategic, a precizat ministrul Leș. – PROMPT MEDIA
