Acasă Social Educatie Raport Media Pluralism Monitor (MPM): Nicio țară fără riscuri în ceea ce...

Raport Media Pluralism Monitor (MPM): Nicio țară fără riscuri în ceea ce privește pluralismul mass-media. România, încadrată la risc mediu.

DISTRIBUIȚI

145989 – 25052017  În 2016, Monitorul Pluralismului Media (MPM) a examinat indicatorii privind libertatea mass-media și pluralismul acesteia în 28 de țări europene, precum și în Muntenegru și Turcia, două țări candidate. Centrul pentru pluralismul mass-media și libertatea mass-media (CMPF) a lansat vineri (19/05/2017), raportul care prezintă tendințe alarmante, în special în ceea ce privește profesia jurnalistică, inclusiv condițiile de muncă, siguranța, protecția surselor, accesul și rolul sindicatelor și asociațiilor în protejarea jurnaliștilor. Raportul a subliniat în mod special faptul că nicio țară nu este lipsită de riscuri în ceea ce privește pluralismul media.

Riscurile au fost examinate sub diferite aspecte și amenințări potențiale, legate de patru domenii tematice principale: protecția de bază, pluralitatea pieței, independența politică și incluziunea socială.

În timp ce majoritatea țărilor, în general, se bucură de garanții de bază pentru mass-media, o anumită deteriorare a libertății de exprimare și de protecție a jurnaliștilor poate fi analizată în o treime din țări. Cel mai grav scenariu pentru protecția de bază este inregistrată în Turcia, unde aceste riscuri sunt deosebit de ridicate. Doar câteva țări înregistrează un risc scăzut în ceea ce privește independența politică, pluralitatea pieței și incluziunea socială.

« Încurajăm filialele noastre să utilizeze rapoartele naționale pentru activitatea lor de susţinere, în special în ceea ce privește îmbunătățirea reglementării privind concentrarea mass-media. Concentrarea în mass-media a reprezentat un punct de vârf în discuțiile noastre la reuniunea anuală a EFJ intitulată „Jurnalist sub presiune” săptămâna trecută la București » a declarat președintele EFJ, Mogens Blicher Bjerregard.

În ceea ce priveşte ţara noastră, indicatorul privind protecția libertății de exprimare înregistrează un risc mediu (36%).  Dispozițiile legale ale României privind problemele de protecție de bază pentru sectorul mass-media oferă un cadru relativ solid. Practicile inconsecvente și punerea în aplicare a acestor dispoziții conduc la posibile riscuri în acest domeniu. Aceasta se datorează în mare măsură problemelor structurale cu instituțiile statului român (sistemul de justiție, capacitatea administrativă) și contextului socio-economic. Problemele legate de profesia jurnalistică, standardele și indicatorul de protecție, evaluate ca risc mediu (46%), reprezintă cel mai mare risc sub umbrela „protecției de bază”.

Dreptul la informare este recunoscut în Constituția României, precum și în Legea 544/2001 privind accesul liber la informația publică. Cu toate acestea, procesele îndelungate și practicile judiciare inconsistente reduc eficacitatea mecanismelor de apel în ceea ce privește refuzul accesului la informații. Prin urmare, indicatorul privind protecția dreptului la informație înregistrează un risc scăzut, însă atinge un procent destul de ridicat, de 25%.

Există provocări semnificative pentru protecția profesiei jurnalistice, care, pe un risc mediu (45%), reprezintă o amenințare gravă la adresa pluralismului media. Protecția surselor este garantată legal și nu este contestată de elitele politice prin mijloace formale. Nici nu au existat cazuri recente de încălcări.

Cu toate acestea, există rapoarte ale jurnaliștilor care sunt presați să dezvăluie surse, precum și amenințări la adresa securității digitale și fizice a jurnaliștilor.

Există, de asemenea, un risc mediu în ceea ce privește acoperirea universală a mass-media tradiționale și accesul la internet (38%). Deși accesul la PSM este garantat de lege, procentele populației acoperite de semnalul tuturor posturilor publice de televiziune (97%) și posturilor de radio (98%), deși mult mai mari decât în anii 1990, sunt încă mai scăzute decât cele obținute de peste două treimi din statele membre ale UE. Astfel, în cadrul acestei evaluări, acestea reprezintă un risc ridicat și mediu, în timp ce digitalizarea a fost întârziată, deoarece 10% dintre gospodării au fost expuse riscului de a nu avea acces la transmisiile digitale.

În ceea ce priveşte pluralitatea pieţii, România înregistrează un scor de 64%,  ceea ce reprezintă un scor mediu de risc.

Lipsa transparenţei privind  proprietatea mass-media conduce la riscuri considerabil ridicate pentru pluralitatea pieții. Cu toate că informațiile publice privind proprietatea media sunt puse la dispoziție de autoritățile publice, este posibilă ascunderea numelor persoanelor fizice în spatele unui lanț lung de companii, probabil neînregistrat în România, ceea ce înseamnă că transparența proprietății media este la risc mediu (50%). De asemenea, există riscuri mari care decurg din lipsa unei legislații specifice sectoriale privind concentrarea proprietății mass-media (72%) și, în special, asupra concentrării transfrontaliere a dreptului de proprietate și asupra aplicării concurenței (69%).

Influența comercială și a proprietarului asupra conținutului editorial reprezintă un risc și mai mare (79%), în parte datorită ineficienței normelor de autoreglementare neobligatorii în contextul vulnerabilității economice a sectorului mass-media, care contribuie, totodată, la o evaluare medie a riscului indicatorii viabilității mass-media (48%).

Situaţia este asemănătoare şi pe segmentul independenţei politice, cu un scor de 65% ce reprezintă tot risc mediu.

Lipsa independenței politice reprezintă cea mai importantă amenințare la adresa pluralismului mediatic din România. Aceasta derivă atât din cadrul de reglementare, cât și din practica reală, posibilă prin factori structurali, cum ar fi disfuncționalitatea pieții mass-media, polarizarea politică ridicată și instituțiile slabe imparțiale ale statului. Trei indicatori au un nivel de risc mai mare de 80%: controlul politic asupra instituțiilor media (88%), autonomia editorială (81%) și guvernanța și finanțarea independenței PSM (92%). Acesta este domeniul cu cele mai mari valori, adică cele mai mari riscuri, dintre toți indicatorii și cea mai mare concentrație de indicatori cu risc ridicat.

Deși există o evaluare scăzută a riscurilor în ceea ce privește mass-media și procesele electorale democratice (25%) și un nivel mediu în ceea ce privește reglementarea de stat a resurselor și sprijinul acordat sectorului media (38%), cele trei dimensiuni identificate cu risc ridicat au potențialul de a influența negativ celelalte două, chiar dacă în acest moment nu este detectat un efect major de afectare, având în vedere măsurătorile specifice utilizate în acest studiu.

De asemenea, raportat la secţiunea incluziunii sociale, România se prezintă cu un scor de 54% încadrat la risc mediu.

Indicatorii incluziunii sociale au fost, în general, evaluați cu risc mediu. Indicatorul Accesul la mass-media pentru minorități prezintă un risc mediu (38%). Politicile conexe și dispozițiile legale privind accesul la grupurile minoritare etnice sunt în general în vigoare și sunt relativ bine dezvoltate. Cu toate acestea, variabilele acestui indicator nu captează pe deplin riscul inerent datorită caracteristicilor societale, cum ar fi acceptabilitatea socială a prejudiciului și, prin urmare, problemele de reprezentare și recunoaștere a minorităților. Accesul la mass-media pentru femei prezintă același nivel de risc (38%). Dezechilibrele de gen se manifestă atât în ​​ceea ce privește acoperirea generală a știrilor, cât și în pozițiile de conducere ale PSM, femeile fiind încă subreprezentate și doar preluând conducerea în rapoartele de știri.

Există riscuri puțin mai mari în ceea ce privește accesul la mass-media pentru persoanele cu dizabilități (scor indicator: 63%), unde din  legislația actuală lipsește și punerea în aplicare a dispozițiilor existente, cum ar fi utilizarea traducerii limbajului semnelor și a subtitrărilor sincronizate, radiodifuzorilor. Indicatorul Accesul la mass-media pentru comunitățile locale / regionale și media comunității prezintă un risc mediu (42%), în special pentru că media comunității nu este definită și reglementată în mod adecvat. Indicatorul de alfabetizare media înregistrează un risc ridicat (81%). Învățământul mediatic se confruntă cu provocări structurale datorate, în parte, lipsei de politici coerente și, în parte, a accesului limitat la internet și la abilitățile digitale.

În concluzie, pluralismul mass-media este întotdeauna o activitate în curs, asemenea democraţiei, iar riscurile în unele țări sunt mai mari decât în altele și riscurile medii sau chiar scăzute pot interacționa și, împreună, pot amenința performanța democratică a sistemului media. Este cazul în România, unde mass-media nu își îndeplinesc datoria de a informa publicul din postura de  cetățeni sau  consumatori, acționând frecvent ca agenți ai intereselor comerciale și politice adesea interconectate și încălcând normele jurnalistice de acuratețe, echilibru sau exhaustivitate.

Riscurile – cheie pentru pluralismul mass-mediei, conform raportului, includ:

– Concentrarea proprietății mass-media – una dintre cele mai mari obstacole în calea diversității informațiilor și punctelor de vedere;

– Deteriorarea garanțiilor de bază pentru un „mediu favorabil” pentru libertatea de exprimare din cauza efectului de răcire a acordării de despăgubiri înalte și a legislației penale privind defăimarea;

– Lipsa de transparență – nu există informații fiabile și accesibile cu privire la cine deține și/sau controlează mass-media

– Reglementarea și /sau autoreglementarea care conține dispoziții privind autonomia lucrărilor jurnalistice și editoriale sunt, de obicei, insuficiente/ineficiente pentru a asigura că jurnaliștii și editorii operează într-un mediu independent și liber. În mod special este neglijat rolul editorilor-șefi;

–  Subreprezentarea femeilor în organizațiile media și în știri;

– Lipsa accesului adecvat și proporțional la mass-media pentru numeroasele minorități care locuiesc în UE;

– Lipsa totală de mijloace de comunicare în comunitatea media  în anumite țări;

– Lacunele în ceea ce privește garanțiile juridice și măsurile politice pentru mass-media locale și comunitare din Europa;

– Politica de alfabetizare mediatică subdezvoltată sau nicio politică de alfabetizare în domeniul media într-o majoritate covârșitoare a țărilor europene;

– Autonomia editorială în sistemele media este susceptibilă atât la influențele comerciale, cât și la cele politice. – PROMPT MEDIA

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.