Acasă Bucuresti-Ilfov Bucuresti Neață  Eugen: Corectarea legislației judiciare – prioritate pentru România

Neață  Eugen: Corectarea legislației judiciare – prioritate pentru România

DISTRIBUIȚI

146314 – 27062017 „Autorii Codului penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, au operat multiple şi semnificative modificări în raport cu Codul penal de la 1968. Una dintre aceste modificări vizează modul de stabilire a pedepsei principale în cazul pluralităţii de infracţiuni, respectiv în cazul concursului de infracţiuni, al recidivei şi pluralităţii intermediare de infracţiuni. Codul penal de la 1968 reglementa modul de stabilirea a pedepsei principale în caz de concurs de infracţiuni săvârşite de persoana fizică în art.34, iar Codul penal în vigoare îl reglementează în art. 39. Procedând la un studiu comparativ al celor două texte, art.34 Cod penal anterior şi art.39 Cod penal în vigoare, observăm, pe de o parte, asemănări, iar pe de altă parte, deosebiri semnificative.

Noul Cod penal, la reglementarea modului de stabilire a pedepsei în cazul pluralităţii de infracţiuni, a avut în vedere faptul că într-un stat de drept, întinderea şi intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportarea la importanţa valorii sociale lezată pentru cei care înfrâng pentru prima oară legea penală, urmând să crească progresiv pentru cei care comit mai multe infracţiuni înainte de a fi definitiv condamnaţi şi cu atât mai mult pentru cei aflaţi în stare de recidivă. În cei peste trei ani de la intrarea în vigoare a noului Cod penal, din consultarea practicii judiciare, s-a constatat că hotărârile penale în materia concursului de infracţiuni sunt în deplină concordanţă cu voinţa legiuitorului în ceea ce priveşte stabilirea pedepsei în cazul pluralităţii de infracţiuni cu excepţia cazului reglementat în art.39 alin.(1) lit.b) unde constatăm că prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu, fără nicio limită, se ajunge la aplicarea pedepsei cu închisoare în limite exagerat de ridicate.

S-a ajuns astfel la situația în care fapte sancționate cu pedepse mici (1– 3 ani), din cauza aplicării cumulului juridic cu spor obligatoriu, fără nicio limită, generează pedepse aberante (25 ani închisoare sau mai mult).

Exemplul prezentat, numărul semnificativ de decizii ale Curții Constituționale, care au produs un impact important asupra Codului, necesitatea transpunerii directivelor Uniunii Europene în legislația penală a României și existența mai multor proceduri de infringement, care ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, constituie tot atâtea motive pentru care Guvernul și Parlamentul României trebuie să facă o prioritate din promovarea și adoptarea „pachetului legislativ în domeniul justiției”.

Doar având o legislație care să mențină întinderea și intensitatea răspunderii penale în limite umane, să pună în prim – planul acțiunilor respectarea drepturilor omului și promovarea unor politici preventive, se va realiza un sistem judiciar eficient care să conducă la crearea justiției ca serviciu public în slujba cetățeanului”, a transmis deputatul PSD, Neață  Eugen. – PROMPT MEDIA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.