146519 – 07072017 – Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) semnalează că Senatul României a adoptat Legea privind aprobarea OUG nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, într-o formă care va permite universităților să înmatriculeze oricâți studenți doresc și să elibereze oricâte diplome de absolvire, fără a mai conta dacă într-adevăr acestea au capacitatea și resursele necesare să școlarizeze respectivul număr de studenți.
Aceste modificări pot conduce la revigorare a ”fabricilor de diplome”, prin faptul că a fost eliminată prevederea conform căreia numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați în cadrul unui program de studii universitare de licență și cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, în urma unei propuneri făcute baza unei evaluări externe realizată în prealabil de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) sau de către o altă agenție a asigurare a calității înregistrată în EQAR (The European Quality Assurance Register for Higher Education).
ANOSR își exprimă nemulțumirea cu privire la acest aspect și solicită președintelui României să nu promulge acest act normativ, întrucât, prin modificările aduse documentul în Parlamentul României se vor aduce prejudicii semnificative calității învățământului superior din România.
De acum, dacă această lege va fi promulgată și va intra în vigoare, singurul criteriu pe care trebuie să-l respecte universitățile pentru a școlariza un anumit număr de studenți la un program de studii este de a avea un raport dintre numărul total de studenți și numărul de cadre didactice din universitate de cel mult 35 la 1, fără a se ține cont de alte criterii și standarde de calitate, precum asigurarea infrastructurii, bazei materiale, resurselor educaționale, spațiilor, resurselor financiare etc. necesare derulării programului respectiv.
Asemenea norme generice nu au ce căuta în cuprinsul unei legi a educației naționale, neputându-se stabili un raport optim studenți-cadre didactice valabil pentru toate domeniile de studiu. Mai mult decât atât, valoarea propusă prin această modificare este una mult prea mare în comparație cu cele specifice acestui raport în alte sisteme de învățământ superior, și chiar și în comparație cu sistemul de învățământ preuniversitar din România. Există programe de studii universitare de licență care, prin specificul lor, impun un raport cadre didactice-studenți foarte mic pentru derularea unui învățământ de calitate și unde, dacă acest lucru nu este clar reglementat, procesul educațional poate deveni unul desuet prin creșterea acestui raport până la maximul permis de lege.
Astfel, universitățile vor avea posibilitatea, practic, să înmatriculeze oricâți studenți doresc și să elibereze oricâte diplome de absolvire doresc, fără a mai conta dacă într-adevăr acestea au capacitatea și resursele necesare să școlarizeze respectivul număr de studenți. Până în prezent, în urma unei evaluări externe derulate de ARACIS, se stabilea pentru fiecare program de studii în parte care este numărul maxim de studenți care poate fi școlarizat, în funcție de capacitatea și resursele existente în respectiva universitate, ținându-se cont de criterii multiple de calitate. De acum toate aceste elemente nu vor mai fi luate în calcul, dacă prezenta lege va fi promulgată.
Prevederea mai sus menționată distruge orice încercare de a implementa un învățământ centrat pe student, linie directoare importantă a Procesului Bologna, sistem de reformare a învățământului superior european în care România s-a alăturat voluntar. Introducerea acestei prevederi ar avea un impact deosebit de nociv asupra calității învățământului superior, universităților dându-li-se posibilitatea să redevină „fabrici de diplome”, putând școlariza oricâți studenți doresc sau, mai grav, emite oricâte diplome doresc, fără a mai ține cont de anumite criterii minimale de calitate, învățământul superior transformându-se într-o afacere al cărui produs final vor fi diplomele de studii universitare emise.
De asemenea, legea privind aprobarea OUG 96/2016 în forma adoptată de Parlamentul României conține și alte prevederi dăunătoare pentru sistemul educațional românesc.
Modificările aduse la Legea Educației Naționale nr. 1/2011, precum și la alte legi, conduc la posibilitatea înființării unor programe de studii de licență cu duble specializări limitate doar pentru formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, limitare contrară prevederilor specifice Procesului Bologna, care militează pentru trasee de învățare și de carieră cât mai flexibile, fără constrângeri de acest tip, și ar putea avea consecințe foarte grave asupra studenților și absolvenților, mai ales în contextul în care în învățământul preuniversitar sistemul de consiliere și orientare în carieră a elevilor este cvasi-inexistent.
În plus, se aduc modificări la criteriile pentru obținerea calității de conducător de doctorat sau pentru evaluarea școlilor doctorale, anumite prevederi neclare sau prea vagi putând conduce la practici superficiale care să dăuneze calității sistemului de învățământ superior românesc. De asemenea, deși se prorogă termenul până la care școlile doctorale se consideră acreditate până la 1 octombrie 2019, deși acestea nu au fost evaluate niciodată după anul intrării în vigoare a Legii Educației Naționale (2011), nu se stabilește vreun termen până la care această evaluare ar trebui să demareze, astfel că perioada de funcționare a acestora fără vreo evaluare are premisele de a se prelungi la nesfârșit.
Mai mult, proiectul de lege adoptat de Senatul României conține și prevederi contrare sau care se suprapun cu alte reglementări în vigoare și care pot crea haos sau vid legislativ în anumite domenii. – PROMPT MEDIA
