147002 – 04082017- Meteorologii au emis cod roşu de caniculă pentru partea de vest a ţării, pentru estul regiunii fiind în vigoare codul portocaliu. Atenţionările, valabile vineri şi sâmbătă. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 39 şi 42 grade Celsius. Este pentru a doua oară în această vară când se emite avertizarea de cod roşu de caniculă şi pentru a patra oară în istorie când se întâmplă asta.
Vineri şi sâmbătă, valul de căldură care a debutat luni va continua să se intensifice, iar disconfortul termic va deveni deosebit de accentuat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii extinse pragul critic de 80 de unităţi şi se va situa frecvent, în zonele joase de relief, între 82 şi 84 de unităţi. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 22 şi 25 de grade. În zonele de câmpie şi de podiş ale judeţelor Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Sălaj, Cluj, Mureş, Alba, Hunedoara, Mehedinţi şi Dolj, se vor înregistra temperaturi maxime extreme, comparabile cu recordurile absolute ale perioadei şi care se vor situa între 39 şi 42 de grade, anunţă meteorologii.
În aceeaşi perioadă este în vigoare şi un cod portocaliu de caniculă. În Moldova, Dobrogea, Muntenia şi local în Maramureş, Transilvania şi Oltenia temperaturile maxime se vor situa, în general, între 36 şi 39 de grade, valori cu mult mai ridicate decât mediile climatologice specifice perioadei.
Treptat, valul de căldură se va restrânge către regiunile sudice şi va persista până spre mijlocul săptămânii viitoare. Gradul de instabilitate atmosferică va fi în creştere, în special în zonele de munte şi în jumătatea de nord a ţării, anunţă ANM.
Este al doilea cod roşu de caniculă emis de meteorologi pe parcursul acestei veri, primul fiind dat la începutul lunii iulie.
Atenție mare când ieșiți dintr-o încătere cu are condiționat direct la 40 de grade Celsius!
E important să ştim că atunci când trecem dintr-o locuinţă, unde funcţionează aerul condiţionat, la canicula de afară, expunem organismul unui risc. Ne putem confrunta cu transpiraţii abundente, senzaţie de disconfort, respiraţie îngreunată, urechi înfundate, creşteri ale valorilor tensiunii arteriale şi ale pulsului sau cu şocul termic. De asemenea, poate exista riscul unui stop cardiorespirator, al unui infarct miocardic, al unui avort spontan sau se poate pune problema unui naşteri premature, asta în cazul gravidelor. Chiar şi sistemul imunitar poate fi afectat, ceea ce conduce la apariţia unui risc crescut de otite, sinuzite, pneumonii şi bronşite, deoarece aerul favorizează dezvoltarea viruşilor, avertizează medicii.
Şocul termic reprezintă cea mai gravă formă de supraîncălzire şi are o mortalitate de până la 70%. Atunci temperatura corpului ajunge în jurul valorii de 41 – 43 °C şi este însoţită de starea de prostraţie. Apare frecvent la persoanele în vârstă, cu afecţiuni cronice preexistente (arteroscleroză, insuficienţă cardiacă congestivă, diabet, alcoolism etc). Şocul termic are caracteristici asemănătoare cu celelalte tipuri de şoc. Gravitatea lui este dată de asocierea dintre supraîncălzire şi deshidratare, la care se adaugă grave dezechilibre ionice şi tulburări hemodinamice consecutive.
Organismul uman are nevoie de o perioadă de adaptare la noile condiţii meteorologice. Diferenţa ideală de temperatură între mediul interior şi cel exterior este de aproximativ 5 grade Celsius, de aceea recomandarea ar fi ca aparatul de aer condiţionat din încăpere să fie setat astfel încât, dacă afară termometrul arată aproape 40 de grade Celsius, în încăpere temperatura să nu coboare sub 26 de grade Celsius, avertizează medicii.
Tendinţa organismului de a se supraîncălzi este urmată de o serie de modificări compensatorii. “Vasele sangvine din ţesutul subcutan se dilată, crescând afluxul de sânge şi implicit pierderea de căldură. Pe măsura ce temperatura ambientală se apropie din ce în ce mai mult de valoarea de 37 de grade Celsius, schimbul direct de caldură prin convecţie devine ineficient şi trebuie mobilizate alte mecanisme suplimentare de răcire. Principalul mecanism este cel de transpiraţie. Prin evaporarea transpiraţiei pe suprafaţa corpului se elimină o mare cantitate de căldură. Acest mecanism îşi pierde eficienţa dacă mediul exterior este umed. Acesta este motivul pentru care caldura uscată este mult mai uşor de suportat decât caldura umedă”, a declarant Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară, citat de Gandul.info.
Tot din cauza transpiraţiei excesive, în lipsa unei hidrătări adecvate, se instalează hipotensiunea arterială. Durerea de cap, ameţeala şi leşinul sunt manifestări ale scăderii tensiunii arteriale. Din cauza căldurii mai pot apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. “Prin deshidratare, sângele îşi schimbă consistenţa, devine mai vâscos. Din cauza vascozităţii crescute, la un moment dat se formează un cheag de sânge care blochează circulaţia. Dacă acest blocaj survine la nivelul vaselor inimii, suntem în faza infarctului miocardic, manifestat prin durere intensă în zona inimii, stare de rău extrem, transpiraţii generalizate. Dacă sunt blocate vasele creierului, apare atacul cerebral ischemic, care este asociat frecvent cu paralizarea unei părţi a corpului.
La persoanele care manifestă această predispoziţie de creştere a tensiunii arteriale, discomfortul produs de caldura extremă poate duce la o criză hipertensivă. Durerea de cap, durerea de inima, senzaţia de vomă, ameţeală, toate sunt semnele acestei crize, în extremis poate apărea atacul cerebral hemoragic, prin care o parte din creier este inundată de sânge. Paralizia, imposibilitatea de a vorbi sau inghiţi sunt manifestări ale atacului cerebral şi pot rămâne permanente. Dacă sunt afectaţi centrii respiratori survine decesul prin asfixie”, declară specialistul.
”Condiţia de bază a supravieţuirii impune menţinerea constanţelor biologice între anumite limite. Temperatura este una dintre aceste constanţe. Expunerea la caldura excesivă solicită inima, atât prin prisma necesităţii de a efectua un efort mai mare, în încercarea de a menţine temperatura corpului, cât şi prin alterarea altor constanţe biologice care fac inima vulnerabilă. Incidenţa cazurilor de moarte subită este mai mare în perioadele caniculare’, precizează, pentru Gândul, Chivu Claudiu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.
Şase măsuri preventive pe timp de caniculă
Vremea caniculară afectează în mod direct persoanele cu boli cardiovasculare, afecţiuni care reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. Printre măsurile de precauţie, specialiştii din domeniu le enumeră pe următoarele:
– pacienţii hipertensivi trebuie să-şi ajusteze în această perioadă tratamentul, în special tratamentul diuretic, care poate duce la o deshidratare accentuată;
– evitarea ieşirilor între orele 11.00 și 18.00;
– adoptarea unei vestimentaţii din materiale naturale, de culoare deschisă pentru a evita supraîncălzirea;
– evitarea alimentelor grele, bogate în grăsimi saturate;
– evitarea abuzului de alcool şi de cafea;
– o hidratare adecvată, minimum doi litri de apă/ zi. – PROMPT MEDIA
