Proiectul Minority Safepack, o piatră de încercare pentru stabilitatea Uniunii Europene

România își menține poziția și contestă La Tribunalul UE de la Luxembrug proiectul

147341 – 29082017 – România a contestat proiectul Minority Safepack (MSP) și cere, la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg, anularea deciziei emisă de Comisia Europeană, după ce, în 29 martie 2017, Comisia Europeană a acceptat înregistrarea proiectului  ”Minority Safepack”, urmând ca inițiatorii să strângă un milion de semnături (0,2% din populația Uniunii) pentru ca acesta să fie apoi discutat în cadrul organismului european.

Discuțiile publice despre MSP au început în iunie 2013, în timpul Congresului anual al Uniunii Federației Naționalităilor Europene (Federal Union of European Nationalities) – FUEN, de la Brixen (Tirolul de Sud), dar ideea lansării unei astfel de inițiative cetățenești a apărut la Congresul FUEN din 2012, de la Moscova.

FUEN este un organism umbrelă înființat în 1949, odată cu Consiliul Europei, pentru peste 90 de organizații care militează pentru drepturile minorităților autohtone etnice din Europa.

Membrii Comitetului de Inițiativă ai MSP (Hans Heinrich Hansen, președintele FUEN, Kelemen Hunor, președintele UDMR, Anke Spoorendonk, ministru în Guvernul landului Schleswig-Holstein, Jannewietske de Vries, ministru în Guvernul Provinciei Frizia (Friesland), Karl-Heinz Lambertz, ministru-președinte al Comunității Germane din Regatul Belgiei, Valentin Inzko, reprezentantul principal al Bosniei- Herțegovina la ONU, și Luis Durnwalder, guvernatorul provinciei autonome Tirolul de Sud) au înregistrat la data de 15 iulie 2013, pe platforma online a Comisiei Europene, Inițiativa Civică Europeană ”Minority SafePack”.

Prin Decizia C(2013) 5969 din septembrie 2013, Comisia Europeană a respins (în termen de două luni, conform procedurilor),  înregistrarea inițiativei, în scrisoarea semnată de secretarul general al Comisiei, Catherine Day, arătându-se că ”în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii”.

Comisia a arătat că un astfel de proiect încalcă Tratatul de la Lisabona, documentul constitutiv european menționând că astfel de teme țin de competența națională a statelor membre și nu de competența europeană, deci nu se poate impune o Directiva europeană în acest sens, ci legi naționale conform principiului subsidiarității.

În acest context, inițiatorii proiectului au atacat decizia Comisiei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din Luxemburg, demersul fiind susținut de Ungaria. România și Slovacia au cerut respingerea inițiativei, arătând că. în baza tratatelor fundamentale, UE nu are competențe în acest domeniu. Decizia României de a interveni în această cauză a vizat prevenirea extinderii pe cale jurisprudențială a competențelor UE în domenii care țin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

La vremea respectivă, chiar un membru marcant al UDMR afirma că atacarea deciziei Comisiei Europene nu este de competența instanței de la Luxemburg, arătând că este vorba despre ”un gest politic”, iar ”problema trebuie ținută în gândirea politică” și că Tribunalul de la Luxemburg judecă doar procesele legate de interpretarea tratatelor.

Aflată însă la guvernare în perioada respectivă, UDMR a amenințat cu ieșirea de la putere și a cerut Guvernului României să renunțe la intervenția sa în cauza judecată la Curtea Europeană de Justiție referitoare la MSP.

Cu toate argumentele României, instanța de la Luxemburg a dat câștig de cauză inițiatorilor MSP, motivând că decizia CE este insuficient argumentată. În mod suprinzator, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a decis  să renunțe la susținerea Deciziei anterioare a CE și nu a făcut recurs față de decizia instanței europene de judecată, acceptând înregistrarea parțială a MSP. România a rămas consecventă opiniei exprimată anterior și și își menține poziția, introducând, la sfârșitul lunii iunie 2017, la Tribunalul UE, o acțiune prin care cere anularea deciziei CE de înregistrare a ICE-MSP.

Inițiativa Cetățenească Europeană pentru protecția minorităților „Minority SafePack” – prin care reprezentanți a 96 de minorități din Europa, membre ale FUEN, vizează crearea de aquis comunitar, adică drepturi și obligații asumate de un stat membru al UE, sub forma unei norme juridice care reglementează activitatea comunităților europene și a instituțiilor UE, acțiunile și politicile comunitare. MSP propune măsuri și acte normative în favoarea minorităților naționale și etnice autohtone europene în următoarele domenii: limbi regionale și minoritare, cultură și învățâământ, politică regională, reprezentare publică, egalitate, audiovizual și alte instrumente media, sprijin regional (de stat).

Voci avizate au opinat că, având în vedere categoriile de cetățeni europeni care s-au alăturat MSP, este evident că scopurile avute în vedere vizează idei autonomiste mai largi. De altfel, la Congresul FUEN din 2013 s-a vorbit despre diferite forme de autonomie și chiar despre sărbătorirea unei zile a autonomiei.

În aceste condiții, efectele pe care legiferarea unora din prevederile MSP le poate genera în viitor asupra stabilității Europei sunt greu de imaginat, una dintre acestea fiind chiar autonomia teritorială pe criteriul etnic.

Trebuie menționat că normele privind protecția minorităților naționale sunt atributul exclusiv al statelor membre, iar la nivel internațional sunt reglementate prin diferite acte de drept internațional asumate, în Europa acestea fiind în sfera de competență a Consiliului Europei și, eventual a OSCE, prin înaltul comisar pentru minorități naționale. În schimb, Uniunea Europeană este o construcție economică, socială și politică, care nu are competențe în materie.

Transformarea unor prevederi precum cele din MSP în legislație europeană poate genera o profundă fragmentare la nivelul UE, în detrimentul cetățeanului european și în favoarea unor mișcări predictibil secesioniste, care ar putea să inflameze și mai mult fracturile existente la nivelul UE, în special cele care vizează sensibilitățile statelor membre asupra suveranității naționale, sensibilități care au fundamentat Brexitul. Altfel spus, MSP poate să deschidă o cutie a Pandorei care va leza interese constituționale fundamentale ale unor state precum Spania sau Italia, Franța sau Grecia (care nu recunosc minoritățile), dar și ale României, atrăgând protestele Madridului, Romei, Bucureștiului și nu numai, împotriva Bruxellelului, într-un moment în care Uniunea este mai fragilă ca oricând.

Acceptarea înregistrării de către Comisia Europeană a 9 din cele 11 propuneri ale proiectului ICE-MSP, cu sprijinul Budapestei, a cărei esență  se referă la faptul că problematica minorităților naționale trebuie avută în vedere de forul comunitar de aici înainte deși tratatele de bază ale UE nu conferă atribuții în acest domeniu instituțiilor europene, a generat semne de întrebare la nivel european, în contextul în care susținătorii MSP au un profil cel puțin eurosceptic.

Astfel, actualul președinte al FUEN este  Lorant Vincze, secretar internațional al UDMR și reprezentantul președintelui UDMR la Bruxelles, iar vicepreședintele FUEN este Daniel Alfreider, vicepreședinte și la Partidului Poporului în Tirolul de Sud. Acesta are o opinie favorabilă față de interacțiunile economice cu spațiul ex-sovietic, inclusiv cu Rusia, fiind prezent ca parte a unei delegații italiene la ambasada Italiei în Moscova, pentru a promova turismul în regiunea Tirolului de Sud și fiind citat de o publicație kazahă lăudând opotunitățile de investiție din această țară. În același timp, după Congresul FUEN din 2014, s-a emis o declarație referitoare la poziția organizației față de situația din Ucraina care, deși face referire la integritatea teritorială a Ucrainei, nu condamnă explicit ocuparea ilegală a Crimeei și nu face referire la Rusia ca agresor, conform dreptului internațional.

Printre finanțatorii direcți ai FUEN se numără și guvernul de la Budapesta, conform declarației financiare publicată în 2015, pentru bugetul propus în 2016, guvernul Ungariei având o contribuție de 48.513,86 euro, pentru MSP, Ungaria fiind un stat care militează fățiș pentru segregare etnică.

De menționat că, potrivit Historia, în cancelariile occidentale circulă zvonul, fără să existe certitudini, că FUEN, în esența sa, este o construcție susținută de Federația Rusă. Interesant este și faptul că prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a decis că Uniunea Europeană poate da curs unei solicitări care exced tuturor tratalor care au stat la baza constituirii forului comunitar, a lucrat timp de trei ani  la Ambasada Olandei din Federația Rusă și este un vorbitor fluent de rusă.

La doar o săptămână după înregistrarea parțială a MSP, într-un discurs ținut cu ocazia Zilei Inițiativei Cetățenilor Europeni, prim-vicepreședintele Frans Timmermans a anunțat planurile Comisiei de a revizui, chiar în acest an, Regulamentul privind inițiativa cetățenilor europeni și de a îmbunătăți utilizarea acestui instrument: „Vreau să fac ICE mai accesibilă și mai prietenoasă cetățenilor. Vreau ca ICE să devină un instrument popular și viu, pe care cetățenii să îl cunoască … Există obstacole (colectarea celor un milion de semnături din partea susținătorilor este considerată ”împovărătoare” de prim-vicepreședintele CE – n.r.) în calea unei abordări mai accesibile, care să aibă originea în dispozițiile Regulamentului privind ICE în sine. Ar trebui să ne uităm și la acestea … Acest proces ar putea culmina într-o propunere de revizuire a Regulamentului privind ICE în acest an„.

În consecință, la finalul lunii mai a fost publicată foaia de parcurs pentru revizuirea Regulamentului privind ICE, iar două zile mai târziu a fost lansată consultarea publică la nivel european, consultare care s-a încheiat în data de 16 august și la care au răspuns doar 5.000 de părți interesate (cetățeni sau  organizații), adică 0,001% din populația Uniunii Europene.

În primii cinci ani de funționare a acestui mecanism de inițoativă cetățeneaacă, Comisia a înregistrat peste 40 de inițiative, care au strâns peste șase milioane de semnături. Trei inițiative au ajuns la discuție după colegiul comisarilor, după ce au trecut pragul celor un milion de semnături, iar două dintre cele trei au primit acțiuni politice concrete ca răspuns, inclusiv în programul de lucru al Comisiei din 2017.

Pentru a putea fi dezbătută și promovată în Parlamentul European, o inițiativă cetățenească are nevoie de un milion de semnături.

Campania FUEN de strângere a milionului de semnături pentru susținerea MSP a început, simbolic, la Castelul Banffy din comuna Bonțida, județul Cluj, în cadrul Congresului FUEN din luna mai a acestu an, iar UDMR s-a angajat să strângă 250.000 de semnături din România.