147403 – 31082017 – Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a transmis Ministerului Justitiei, o serie de comentarii la propunerile principiale de modificare a legilor justitiei, prezentate de ministrul justitiei Tudorel Toader in conferinta de presa din data de 23 august.
Astfel, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a prezentat pe larg, într-un comunicat, punctele aprobate și dezaprobate de magistrații români din propunerile făcute de Tudorel Toader pentru modificarea legilor justiției.
Spre exemplu, UNJR este de acord in principiu cu propunerea ministrului de majorare la 7 ani a vechimii efective pentru a promova la tribunal sau parchetul de pe langa tribunal.
UNJR a adaugat insa ca, “cel putin pentru o perioada tranzitorie de 3-5 ani, perioada in care o persoana a fost auditor de justitie (sa intre) in calculul vechimii, pentru a se asigura fluiditatea in promovari. Altfel, exista riscul blocarii promovarilor, fapt ce va crea deficiente serioase la nivel de sistem.”
Totodată, magistrații sunt perfect de acord „ca judecătorii și procurorii sa răspundă civil, disciplinar și penal, în condițiile legii”, cu „eliminarea posibilității menținerii drepturilor locative, după pensionare, chiar și de către moștenitorii fostului magistrat” sau cu „separarea competențelor decizionale privind cariera magistraților ale celor doua secții ale CSM”.
Judecătorii propun ministrului Justiției ca, pe lângă condiția de vechime, accederea la DNA și DIICOT să se facă prin concurs, similar celui pentru promovarea în funcții de execuție, și printr-un interviu susținut în fața secției de procurori a CSM, care va propune procurorului șef numirea acestora.
“Actuala reglementare permite practic eludarea scopului pentru care aceste structuri au fost concepute la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adică la vârful sistemului judiciar, și anume acela de a avea o unitate de procurori cu o experiență deja formată și competente dovedite, suficient de maturi și cu o cariera consolidata care sa le permită acestora sa acționeze independent la nivel individual, dincolo de garanțiile teoretice de independenta prevazute de lege”, transmit aceştia în comunicat.
Judecătorii mai notează că, de exemplu, ca “numirea în cadrul DNA se face pe baza unui simplu interviu, condițiile de organizare și desfășurare a acestuia fiind netransparente”. Interviul are loc în fața unei comisii numite de procurorul șef DNA care, complementar cu posibilitatea revocării în condițiile legii actuale, are drept consecință o dependenta mult prea mare a acestora de șeful DNA”.
Ministrul justiției, notează Uniunea, a propus 15 ani vechime efectivă pentru un procuror pentru promovarea la Parchetul ICCJ și 18 ani de vechime efectivă în funcția de judecător pentru promovarea la ICCJ.
De asemenea, UNJR consideră că diferența de vârstă este discriminatorie, motiv pentru care propune vârsta de 18 ani pentru promovarea la ICCJ sau PICCJ, cu condiția de minim cinci ani vechime efectiva la curtea de apel sau parchetul curții. Ei nu sunt de acord cu propunerea ministrului justiției de creștere a mandatelor de conducere a celor din justiție de la 3 la 4 ani.
“Mandatul trebuie sa rămână de 3 ani pentru funcțiile de conducere. 3 ani plus încă 3 ani este o perioada suficienta pentru implementarea oricărui plan managerial, astfel încât nu se justifică creșterea duratei mandatului la 4 ani”, notează Uniunea în comunicat.
Judecătorii nu sunt deloc de acord nici nu propunerea ca magistrații care au participat la concursul de dobândire a gradului profesional superior să fie plătiți în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă.
Ei arată că această propunere „va descuraja judecătorii să participe la concursurile de promovare” și că astfel „justiția ar fi singurul sistem în care gradele profesionale superioare – adică efortul și pregătirea superioara recunoscuta a celor care le dețin – nu s-ar reflecta și în salarizare”.
Totodată, UNJR atrage atenția că în cazul profesorilor, medicilor sau în armata, „dobândirea unor grade superioare implică creșterea salariala, chiar dacă felul și locul muncii rămân neschimbate”.
