148204 – 18102017 – La sediul Parlamentului European de la Bruxelles a avut loc ieri, 17 octombrie, conferința intitulată Coexistența cu marile carnivore – provocări și soluții, în organizarea Federaţiei Asociaţilor de Vânătoare şi Conservarea Faunei Sălbatice din UE (FACE) și Intergrupul Parlamentar pentru Biodiversitate Vânătoare și Mediul Rural. Alături de David Scala din partea FACE, Nicola Notaro – secretar general la Direcția Generală de Mediul a Comisiei Europene, Daniel Heindl – Camera Agricolă, Austria, Luis Suarez – WWf Spania, Borboly Csaba, în calitate de membru al Comitetului Regiunilor și raportor pe tema coexistenței cu marile carnivore, a făcut o prezentare a situației în ceea ce privește această temă de mare importanță în regiunea noastră și care necesită găsirea urgentă de soluții. Conferința a fost moderată de parlamentarul grupului Partidului Popular European, Klein-Heinz Florenz.
În prezentarea sa, Borboly Csaba a vorbit despre modalitățile de Promovarea, în cadrul directivelor UE privind natura, a coexistenței cu specii care stârnesc conflicte. Astfel, în Directiva Habitate, la articolul 14 și 16 se menționează faptul că statele membre pot lua măsurile de recoltare din natură, necesare pentru menținerea la un stadiu corespunzător de conservare a specimenelor din speciile de animale sălbatice. Aceste măsuri sunt aplicate cu succes în statele membre în care populația de urs este cu mult mai mică decât cea din România. În lipsa acestei cote de recoltare, s-a menționat de nenumărate ori faptul că trăsăturile genetice ale populațiilor se degradează îngrijorător, astfel crescând și conflictul dintre om și marile carnivore. Un alt aspect este cel referitor la faptul că dacă nu se vor lua măsuri în vederea diminuării efectelor acestor conflicte, oamenii vor începe să își facă singuri dreptate, ceea ce va conduce la activități de braconaj. Din păcate, România nu poate transmite pentru relocare, exemplare de urs în alte state membre UE. Borboly Csaba a atras atenția și asupra faptului că viața oamenilor trebuie să reprezinte o prioritate, iar dacă nu sunt protejați agricultorii acest fapt va avea efect și asupra dezvoltării agriculturii.
În Suedia, cota de recoltare la o populație de 3.000 de urși, este de 312 exemplare, în Croația, la o populație de 1.500 de urși, 110, Slovenia – populație de 500 urși, 65, Slovacia – populație de 1.000 de urși, 30, iar în Finlanda unde populația de urs se ridică la 1.500 de exemplare, cota de recoltare este de 120 de exemplare. Comparativ, în România unde se vorbește de o populație de 7.000 de urși, din anul 2016 s-a suspendat cota de recoltare.
Borboly Csaba atras atenția și asupra faptului că Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală permite adoptarea unei serii de măsuri de prevenție (ex.: achiziționarea de câine pentru stână, sau gard electric), însă în România, Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), nu permite acest lucru.
În ceea ce privește recenta afirmație a ministrului Mediului Grațiela Gavrilescu în ceea ce privește posibilul export de urși către statele membre, de la Bruxelles nu este sprijinită această posibilitate. După cum a afirmat Nicola Notaro – secretar general la Direcția Generală de Mediul a Comisiei Europene, relocarea urșilor în alte state membre nu este o soluție, situația acestora trebuie rezolvată de fiecare stat în parte. Borboly Csaba a menționat și faptul că în România, în cazul în care un exemplar periculos atacă omul, iar acesta din urmă din autoapărare împușcă animalul, situația nu este clară, probabilitatea este mare ca persoana să fie trasă la răspundere. Totodată, în unele localități, oameni nu au curajul să iasă pe străzi din cauza urșilor.
