148351 – 31102017 – Votul din 30 octombrie, din Senat, nu este doar un vot de modificare a unei simple legi. Publicul AGERPRES trebuie să știe că votul celor 64 de senatori este unul împotriva Agenției, împotriva criteriilor profesionale obiective și, mai ales, este un vot pentru subordonarea politică a celei mai stabile instituții de presă publică din acest moment.
În ultima perioadă am adus continuu, în mod public, argumente în sprijinul independenței editoriale a AGERPRES, deși, într-o democrație funcțională, nu ar fi trebuit ca o asemenea discuție să își aibă locul. Din păcate, votul de astăzi (n.r. joi, 30 octombrie) din Senat scoate în evidență argumentul suprem al inițiatorilor modificării legii AGERPRES: subordonarea politică. Da, Parlamentul ar trebui să poată demite conducerea unei instituții pe care tot Parlamentul o numește. Dar nu oricum, nu printr-un vot total politic, ci în urma analizei unor criterii profesionale cuantificabile, care să fie relevante asupra evoluției instituției respective. În cazul de față, majoritatea senatorilor, inclusiv domnul Romașcanu, au respins tocmai acele amendamente care aduceau criteriile de performanță în proiectul domnului ministru al Culturii, îmbunătățindu-l și scoțându-l practic din sfera influenței votului politic.
Ce dovadă mai clară despre intențiile domnului Romașcanu și ale celorlalți inițiatori și votanți ai modificării legii AGERPRES, decât renunțarea totală la criteriile de performanță ca bază a analizei activității Agenției? De fapt, dânșii nu doresc “reforma” sau “modernizarea” agenției de presă, ci doar transformarea acesteia într-un alt buton de comandă a presei publice, pentru partidul politic aflat la putere. Pentru domnul ministru al Culturii, opiniile profesioniștilor naționali și internaționali sunt “partizane”. Presupun că, dacă erau de acord cu domnia sa și concurau la distrugerea AGERPRES, ar fi dat dovadă de bună credință, în opinia dânsului.
Până acum, am preferat să nu cred că această inițiativă legislativă ar avea drept scop demiterea mea din funcție. M-am luptat și voi continua să mă lupt pentru principiile libertății presei și ale democrației pe care această inițiativă legislativă le încalcă. Dar nu pot să nu constat că, în fond, în acest moment directorul AGERPRES, alături de organizațiile naționale și internaționale ce apără libertatea presei, stă între o parte a puterii politice și nevoia de control total a presei publice din România. Este evident acest lucru, atunci când dorința nestăvilită de “reformă” se concretizează, în primul rând, printr-un proiect care face mai ușoară demiterea persoanei care nu “funcționează” ca un simplu buton de comandă. În consecință, mă voi poziționa în continuare, ferm, în același mod ca și până acum, pentru că nu pot renunța, oricare ar fi presiunile, la principiile care m-au ghidat până acum în viață. Le mulțumesc, pe această cale, tuturor organizațiilor care susțin AGERPRES și înțeleg că libertatea presei publice este una dintre condițiile de bază pentru a avea o democrație funcțională.
În încheiere, voi adresa, din nou, public, câteva întrebări domnului Lucian Romașcanu, “reformatorul” AGERPRES, cu speranța sinceră că voi primi răspunsuri la fel de publice:
- Care sunt motivele reale pentru care doriți eliminarea mea din conducerea AGERPRES?
- De ce ați calificat opiniile organizațiilor naționale și internaționale drept partizane?
- De ce ați susținut în plenul Senatului eliminarea amendamentelor ce aduceau criteriile de performanță în analiza activității AGERPRES? – Alexandru Ion Giboi, director general al AGERPRES
