148044 – 09102017 – Astăzi, 9 octombrie, președinții celor două Camere ale Parlamentului României, Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea, au avut o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în marja celei de-a 63-a sesiuni anuale a AP NATO.
Oficialii români au subliniat că organizarea la București, pentru a treia oară după 1989, a unei sesiuni a AP NATO, confirmă, o dată în plus, implicarea consistentă a Parlamentului României în activitățile Adunării și angajamentul ferm al țării noastre de a-și consolida profilul de aliat robust și responsabil, cu o contribuție semnificativă în asigurarea securității în spațiul euro-atlantic.
Tăriceanu și Dragnea au arătat că actualul context de securitate impune întărirea capacității Alianței de a contracara amenințările din est și din sud la adresa statelor membre, printr-un angajament politic reînnoit și o repartizare echitabilă a sarcinilor în cadrul NATO. În acest spirit, pe baza acordului tuturor partidelor politice, România a decis să-și sporească bugetul pentru apărare la 2% din PIB în următorii 10 ani.
Președintele Camerei Deputaților a subliniat importanța cooperării între statele membre NATO din diferite regiuni, care ar trebui să reprezinte un criteriu de evaluare pentru orice proiect și să asigure o abordare echilibrată în domeniul industriei de apărare. “Am discutat despre zona noastră de vecinătate complicată, apreciind că susținerea acordată partenerilor noștri din Est și a statelor din Balcanii de Vest ar trebui să rămână o prioritate a Alianței. Alianța are expertiza, instrumentele necesare și voința politică să facă mai mult pentru a se asigura că progresele înregistrate până acum în regiune sunt ireversibile și vor fi întărite”, a mai declarat președintele Liviu Dragnea.
Călin Popescu-Tăriceanu a menționat, de asemenea, că Formatul București (B9), inițiat de România și Polonia în 2015, oferă celor nouă țări din flancul estic al NATO o platformă utilă de consultări și dialog privind evoluțiile din zona cuprinsă între Marea Baltică și Marea Neagră din perspectiva securității euro-atlantice. Inițiativa conturării unei dimensiuni parlamentare a acestui format se va concretiza în prima parte a anului viitor când, sub egida Senatelor din România și Polonia, va avea loc la București primul Summit B9 la nivel parlamentar.
La întrevederea cu secretarul general al NATO au mai participat, senator Niculae Bădălău, vicepreședinte al Senatului și membru al Delegației Parlamentului României la AP NATO, senator Vergil Chițac, șeful Delegației Parlamentului României la AP NATO, deputat Petru-Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților și membru al Delegației Parlamentului României la AP NATO și deputat Dorel-Gheorghe Căprar, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaților.
Totodată, potrivit agerpres, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat luni, în sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO, contribuția importantă a României la Alianța Nord-Atlantică, remarcând participarea țării noastre la misiunile din Kosovo și Afganistan și alocarea de către București a 2% din PIB pentru apărare.
În discursul său din plenul AP-NATO, Stoltenberg a punctat, de asemenea, importanța găzduirii de către România a unor componente ale apărării antirachetă.”Încep prin a mulțumi României pentru găzduirea acestei reuniuni și pentru contribuțiile numeroase și foarte solide la Alianță, la apărarea și siguranța noastră comune. România este importantă în foarte multe privințe — contribuția ei la misiunile din Afganistan și Kosovo, ca gazdă a sistemului nostru de apărare balistică prezent aici și pentru că dorește să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare. Așadar, România dorește să mențină în siguranță cei aproape 1 miliard de cetățeni ai (statelor, n.r.) NATO”, a spus oficialul NATO. În intervenția sa, Jens Stoltenberg a subliniat importanța alocării de fonduri mai consistente domeniului apărării de către țările membre și în contextul apariției de noi amenințări la adresa securității. Astfel, el a menționat că în 2016 doar cinci țări aliate alocau cel puțin 2% din PIB (obiectiv stabilit la summitul NATO din Țara Galilor, din septembrie 2014) și a salutat decizia României de a aloca 2% din PIB în acest an, acest prag urmând să fie atins și de Letonia și Lituania în 2018.
