149158 – 20122017 – Majoritatea modificărilor propuse în Parlament de către coaliția majoritară pentru Codul Penal și de Procedură penală pun în pericol accesul la actul de justiție pentru victimele violenței domestice, a violenței sexuale şi a victimelor traficului de persoane, este de părere deputatul Oana Bîzgan.
Prin intermediul unui comunicat de presă, deputata consider că modificări pun în prim-plan agresorul – în calitatea de suspect sau inculpat – și aduc atingere drepturilor victimelor, încălcând totodată multiple dispoziții ale altor legi, directive și tratate europene la care România este semnatară. Mai exact, modificarea Art. 83 – Drepturile inculpatului din Codul de Procedură Penală (Legea nr. 135/2010) va avea ca rezultat intimidarea martorilor și a victimelor de prezența autorului infracțiunii.
Oana Bîzgan, care este şi membră a rețelei parlamentare Women Free from Violence subliniază că această modificare va avea efecte nocive cu precădere în cazurile de violență domestică: ”Trebuie să înțelegem că în cazurile de violență nu este vorba doar de un abuz fizic sau sexual, ci și de o stare continuă de teamă, de un abuz psihic și emoțional, deci o influență enormă pe care abuzatorul o are asupra victimei și cel mai probabil și asupra martorilor: copiii cuplului, de exemplu”, atrage aceasta atenţia.
Mai mult, deputata afirmă că modificarea contravine Convenției de la Istanbul, pe care România a ratificat-o încă din 2016, precum și a Directivei 2012/29/UE/2012, a Legii nr. 211/2001, a Legii nr. 682/2002 și Legii nr. 217/2003. ”Să nu uităm că în România odată la 5 zile o femeie este ucisă în bătaie de către partener; un minor – fată sau băiat – este abuzat sexual la fiecare 4 zile de către un membru al familiei; 1 din 4 femei din România este agresată fizic sau sexual de-a lungul vieții. Vă amintesc că proiectul de modificare a legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie zace de peste un an la Guvern, iar între timp România este condamnată la CEDO pentru inacțiunea autorităților în privința acestui flagel”.
În plus, Oana Bîzgan precizează că modificarea art. 139 și art. 168 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, respectiv la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice. “Prin urmare, cazurile de pedofilie sau abuz sexual descoperite tangențial nu vor mai putea fi pedepsite, nici realizarea și distribuția de înregistrări cu victime ale traficului de persoane sau violului. La acest efect dezastruos ar duce și modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, ce privează procurorii de accesul rapid la informații pentru o acțiune eficientă în cazurile de trafic de persoane, și violență cibernetică. Prevederea contravine art. 50 al Convenției de la Istanbul”, spune deputata.
De asemenea, articolului 34 al Convenției s-ar opune modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală, prin care suspectul ar trebui anunțat imediat după înregistrarea unei sesizări împotrivă-i, ceea ce permite agresorului să șteargă probe sau să intimideze martori sau chiar victima. Modificarea art. 364 Cod procedură penală face imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane; cea a art. 273 dezincriminează mărturia mincinoasă. Evident, fără consecințe ale acestui aspect, agresorii vor putea scăpa de pedeapsă cu ajutorul martorilor mincinoși.
Conform parlamentarului, foarte gravă este și modificarea art. 335 Cod procedură penală: o soluție inițială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi, deci agresorii nu vor mai plăti pentru faptele lor inclusiv pentru abuz sexual și incest – o încălcare evidentă a art 58 privind termenul de prescripţie din Conventia de la Istanbul, atrage atenția deputata. “Nu este posibil ca în 2017, într-o țară europeană să îmblânzim legislația pentru a favoriza agresorul, în timp ce victimele violenței domestice și sexuale sunt umilite și vulnerabilizate suplimentar chiar de către autoritățile care ar trebui să le apere, consideră Oana Bîzgan, care a depus recent un proiect de lege pentru sancționarea în premieră a hărțuirii stradale în România”, conchide Oana Bîzgan.
