Acasă Cultura/Media Chipul lui Mircea la Dunăre

Chipul lui Mircea la Dunăre

DISTRIBUIȚI

145381 – 20032018 – Anul 2018, anul Centenarului, ne oferă posibilitatea de a-l comemora, la 600 de ani de la mutarea sa în împărăţia lui Dumnezeu, pe unul dintre cei care au luptat pentru unitatea neamului românesc, domnitorul Mircea cel Mare.

Cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la moartea domnitorului Mircea cel Mare, în perioada 23 – 24 martie 2018, la Drobeta -Turnu Severin va avea loc Simpozionul ”Chipul lui Mircea la Dunăre”, susţinut de profesori universitari, istorici, militari în rezervă, oameni de cultură.

Mircea cel Bătrân, voievod înțelept al neamului românesc, s-a îngrijit deopotrivă de bunăstarea materială și spirituală a poporului său, tinzând către idealul unității naționale. A pus un accent deosebit nu doar pe zidirea de lăcașuri sfinte, ci și pe sfințirea propriei vieți. În ceea ce privește activitatea desfășurată în sprijinul Bisericii, putem spune că Voievodul Mircea cel Mare a fost unul dintre marii ctitori de biserici și restauratori de sfinte lăcașuri ai perioadei medievale.

Cel care l-a sfătuit pe Mircea cel Mare să ridice ctitoria de la Cozia pe locul unde se află astăzi, a fost, cu siguranță, Sfântul Nicodim de la Tismana, călugăr cărturar și ”sfetnic al lui Mircea întru cele dumnezeiești”. Se cunoaște din izvoare sigure că ”Nicodim sfințitul” a fost duhovnicul domnitorului încă din tinerețe și că mai târziu, când a ajuns domn, acesta ”îl lua adesea pe Nicodim cu dânsul”.

Prin curajul şi jertfirea sa pentru neam şi dreapta credinţă, a reușit să pună stavilă Imperiului Otoman în expansiunea lui tot mai rapidă spre Occident, sprijinindu-l pe regele maghiar Sigismund de Luxembourg. Astfel, pe plan extern, împreună cu Serbia şi Bosnia, a construit un sistem de state tampon între Regatul Ungariei și Imperiul Otoman. Acest lucru a permis Occidentului să continue în toată această perioadă dezvoltarea socială și culturală, în lumina învățăturii creștine, care a fost mai târziu concretizată în strălucita perioadă a Renașterii.

Literatura a consemnat în mod fericit, inspirat şi valoros, frânturi din domnia voievodului muntean, care a depăşit modalităţile de conducere obişnuite din acele vremuri. Dintre aceste lucrări, cele mai cunoscute sunt ”Scrisoarea a III-a” a lui Mihai Eminescu şi „Umbra lui Mircea la Cozia” a lui Grigore Alexandrescu.

Prezența lui Mircea cel Mare, Voievodul Țării Românești, nu se va şterge din rădăcinile neamului nostru românesc, atâta timp cât nu vom uita să-i cinstim memoria, aşa cum i se cuvine unui mare voievod creștin. Domnitorul Mircea cel Mare rămâne viu prin ceea ce a lăsat posterităţii şi constituie un model pentru conducătorii de astăzi și un îndemn pentru generaţiile de azi şi de mâine în a sluji acest popor. Fiecare dintre noi trebuie să fie conștient că fără jertfa, vitejia și domnia sa poate nu ar mai fi existat în poporul român nici Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare, nici Mihai Vitezul, nici Mihai Eminescu, nici Nicolae Iorga, nici Constantin Brâncuși, iar destinul țării acesteia ar fi fost cu totul altul, declară deputatul Alina Teiş.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.