Acasă Anchete Justitie DNA cere avizul urmăririi penale față de Sebastian Vlădescu

DNA cere avizul urmăririi penale față de Sebastian Vlădescu

În același dosar apar și alte nume grele

DISTRIBUIȚI
foto: realitatea.net

145856 – 18042018 –”DNA cere urmărirea penală a fostului ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, suspectat luare de mită. În același dosar
Mai sunt urmăriți penal Ionuț Costea, fost angajat al Ministerului Finanțelor, Mihaela Mititelu, fostul deputat Cristian Boureanu și Constanti Dascălu, fost secretar de Stat în Ministerul Transporturilor.În cazul lui Sebastian Vlădescu, DNA a transmis procurorului general al României referatul pentru sesizarea președintelui României, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale.

În cazul celorlalți patru, s-au stabilit cauțiuni între 200.000 și 1.500.000 de euro.

Potrivit DNA, este vorba de infracțiunile de corupție în legătură cu încheierea și executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate București – Constanța, precum și cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată

În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.
Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.)”, arată DNA.

Procurorii mai susțin că în perioada 2005-2014, în contextul participării companiei străine la licitația organizată de CFR pentru reabilitarea liniei București – Constanța, reprezentanții acesteia au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuț Costea (fost angajat al Ministerului Finanțelor) și Mihaela Mititelu (persoană apropiată de conducerea CNCFR), să le plătească eșalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimb, cei trei se angajau să facă demersuri astfel încât să fie asigurată finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului și pentru ca, ulterior, plățile pentru lucrări să fie făcute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele susmenționate (respectiv Sebastian Vlădescu, Ionuț Costea și Mihaela Mititelu ). În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia și o serie de societăți controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive.
Concret, din cercetările efectuate a rezultat că, în perioada 2008-2009, în baza acestei înțelegeri, fostul ministru al Finanțelor, cu sprijinul lui Costea și Mititelu, ar fi primit, în conturile bancare ale unor firme deținute sau controlate de apropiați, aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.
În perioada 2006-2014, conform aceleiași înțelegeri, Ionuț Costea a primit aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el și membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosința unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme.
Mihaela Mititelu a primit aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către ea sau persoane apropiate.

În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții aceleiași societăți au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza acelorași contracte de reabilitare a căii ferate, către Sebastian Vlădescu, Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 – octombrie 2010) și Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României).
Concret, în perioada 23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010,  Sebastian Vlădescu și Constantin Dascălu au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să-și îdepinească sarcinile de serviciu: să asigure finanțarea și plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța și finanțarea și plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul București – Câmpina.
La rândul său, în anul 2009, Cristian Boureanu, deputat în Parlamentul României, a acceptat promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca să își exercite influența asupra lui Vlădescu Sebastian și conducerii Ministerului Transporturilor, în beneficiul companiei străine, în sensul îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
Pentru plata sumelor a fost creat un nou circuit fictiv, pe cinci nivele, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la inculpați.
În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru și Elveția, prin care au tranzitat banii. În final, banii au ajuns în societăți indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retrași în numerar, fiind transportați și predați în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înțelegerea inițială.
Din cele 2 milioane de euro pretinse, Sebastian Vlădescu a primit, între noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore unde avea calitatea de asociat.
La rândul său, Constantin Dascălu, în decembrie 2010 și mai 2011, a primit 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.
În perioada 2010-2017, Cristian Boureanu a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale – plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat și alte plăți solicitate).

Lui Constantin Dascălu, Cristian Boureanu, Ionuț Costea și Mihaelei Mititelu li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală.

DNA mai precizează că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.