Acasă Economic Bani în plus pentru bugetele locale

Bani în plus pentru bugetele locale

DISTRIBUIȚI

147640 – 05092018 – După ce rectificarea bugetară a fost rearanjată în sus, cu modificări, pe ici, pe colo, prin părţile sensibile şi, prin urmare, esenţiale, deficitul bugetar urmărit în execuţia bugetară va rămâne stabilit la valoarea de 2,97% din PIB, potrivit rectificării anunţate ca fiind pozitivă de Ministerul Finanţelor.

Noutatea faţă de forma în care apăruse în primă formă rectificarea este că s-au adăugat câte 2,83 miliarde de lei şi la venituri şi la cheltuieli. Ceea ce a lăsat diferenţa în plus faţă de legea bugetului adoptată la începutul anului la 1,1 miliarde lei faţă de deficitul de 27 miliarde de lei admis din start.

Minusul de 1,1 miliarde lei a fost acomodat, pentru încadrarea în cele 2,97% din PIB amintite mai sus, prin majorarea PIB de la circa 908 miliarde lei cât se s-a prognozat la momentul iniţial spre cele 945 miliarde lei avute în vedere şi înscrise oficial ca atare în comunicatele Ministerului Finanţelor.

De reţinut, valoarea creşterii economice în termeni reali a fost păstrată la valoarea de 5,5% (după o mică ”extravaganţă” de plasare la 6,1% în prognoza de primăvară. Însă preţurile din economie, măsurate prin intermediul aşa-numitului deflator (majorat de la 2,1% la 4,3% pe parcursul anului în curs), au crescut mai mult decât se estima la finele anului trecut.

Se mai poate observa şi o ajustare în creştere a ponderilor în PIB, atât pe partea de venituri cât şi pe partea de cheltuieli, care a înjumătăţit scăderea ce ar fi rezultat din forma iniţială a rectificării bugetare. Reamintim că noi avem nevoie de o apropiere de media europeană a mărimii bugetului, aflat acum undeva cam la 70% din uzanţele occidentale.

Aparent, majorarea sumelor alocate indică o rectificare şi mai pozitivă decât cea pozitivă prevăzută anterior, dar acest lucru este cert valabil doar în termeni nominali. De fapt, ca putere de cumpărare a banilor trecuţi prin finanţele publice rămâne de văzut până la finalul anului dacă majorarea de circa trei procente şi pe venituri şi pe cheltuieli va avea efecte concrete.

Ca să nu mai o luăm cu înşiruirea de cifre precum Pristanda, cu câte la primărie şi câte la prefectură, ce ar fi de reţinut este că, faţă de forma iniţială a rectificării, s-au păstrat sumele date în plus pentru bugetul asigurărilor sociale (a se citi, simplificat, pensii), pentru sănătate (ca să nu mai înşirăm denumirea fondului care numai unic nu e) şi pentru şomaj.

Ceva mai mulţi bani au apărut pentru bugetele locale (care şi-au tras partea leului din majorarea de 2,83 miliarde lei la venituru introdusă la modificarea rectificării) şi pentru bugetul de stat, trecut de la minus la plus ca schimbare de alocare. Şi, pentru că totul se conservă, bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii a fost diminuat undeva cam la o treime de miliard de lei.

La cheltuieli, au primit ceva bani în plus faţă de forma anterioară a rectificării Autoritatea Electorală Permanentă (finanţarea partidelor politice), Ministerul Fondurilor Europene (pentru programe privind persoane dezavantajate), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (plusul anterior a fost majorat cu 50 de milioane de lei pentru eradicarea pestei porcine africane)

Au rămas la prevederile iniţiale, pe plus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, pe minus, SRI. Scăderile prevăzute iniţial au fost atenuate puternic la SIE, semnificativ la SPP, oarecum la STS şi cam la jumătate la Ministerul Cercetării şi Inovării.

Mai important pentru publicul larg, cea mai mare schimbare a prevederilor a apărut la Ministerul Muncii, care a apărut pe sold în noua formă a bugetului cu un minus contabil de circa două miliarde şi jumătate de lei.

Mai precis, transferurile pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat au fost reduse cu circa 2,6 miliarde de lei, deoarece se contează pe majorarea încasărilor din CAS (ceea ce explică şi modificarea de pe minus pe plus la bugetul de stat), concomitent cu suplimentarea, în principal, fondurilor destinate drepturilor de asistenţă socială cu aproape o jumătate de miliard de lei. – sursa: Cursdeguvernare.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.