Toader a dat și a fugit

148248 – 25102018 –  Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declanșat procedura de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a enumerat 20 de capete de acuzare la adresa lui Lazăr, printre care și semnarea unui protocol secret cu SRI în 2016, dar și ascunderea adevărului despre acest protocol.

Declarațiile lui Tudorel Toader despre evaluarea lui Augustin Lazăr, procurorul general:

Evaluarea are cinci părți. Raportul are 63 de pagini. Tudorel a anunâat că nu îl va citi integral. Rolul constituțional al Ministerului Public e prins în articolul 131 din Constituție

Declanșarea procedurii de evaluare a procurorului general: Am anunțat-o public în august vizavi de desecretizarea protocolului din 2009

Subliniez că din 2017 până în august 2018 am înregistrat în activitatea procurorului general evoluții pe care le consider de natură a declanșa procedura de evaluare.

Nu neapărat din motive de simetrie, dar evaluarea cuprinde exact 20 de puncte, câte au fost și la evaluarea șefei DNA. Puteam să adaug mai multe, dar probabil vor fi suficiente și acestea. Iată cele 20 de puncte:

1. PG a susținut vehement și în repetate rânduri lipsa unui temei legal pentru evaluarea șefei DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministrul Justiției pentru a împiedica evaluarea șefei DNA. De ce spun asta? PG nu a dispus nici o măsură de verificare a celor apărute în spațiul public, nu a făcut nici un demers pentru a afla temeiul legal al evaluării șefei DNA. Oare de ce PG se împotrivea evaluării șefei DNA? Tind să cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a sa.
2. În dosarul de candidatură a lui Lazăr nu s-a găsit nici un document privind calificatul ”foarte bine”, lipsea o piesă din dosarul lui. Apare evident faptul că președintele republicii nu a verificat, deși avea obligația, legalitatea dosarului de candidatură. Nu putem trage concluzia de ce Ministrul Justiției a transmis dosarul de candidatură fără să existe calificativul. Nu credem că are legătură cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care apare o rezoluție de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la președintele României în funcție.
3. Faptele reținute șefei DNA sunt imputabile procurorului general, care îi este ierarhic superior. Sunt enumerate foarte multe situații în care PG cu siguranță a luat act de abateri în activitate DNA, dar nu a luat nici o măsură, nu a făcut absolut nimic. Nu numai că nu a verificat nimic, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar să verifici dacă cele apărute public sunt adevărate
4. Ignorarea situațiilor de criză, încercarea de minimizare a deficiențelor printr-un discurs public care a încercat acreditarea altei situații decât cea din realitate. Un exemplu: multe cauze sunt soluționate după prescripție, fapte deosebit de grave. Alt exemplu: trei conflicte juridice de natură constituțională generate de PG.
5. Inspecția Judiciară a făcut un raport privind activitatea managerială la DNA. Raportul a ajuns la secția procurori CSM, se raporta la deficiențe manageriale. Secția de procurori cu majoritate de voturi îl aprobă după ce extrage pasaje din raport, IJ a făcut plângere la Curtea de Apel care a spus că e inadmisibil. PG ne spune să avem încredere în secția de procurori a CSM
6. Discursuri publice cu caracter eminamente politic ale PG. Acuzații la adresa puterii legislative și executive. Fac trimitere la comisia privind alegerile prezidențiale. PG a spus că a fost ”un act de hărțuire din partea Parlamentului”, CCR spune în alt fel.
7. Practicarea unor comportamente contrare obligațiilor constituționale și legale. Sintagma ”niște inculpați de rang înalt”. Există țări care inculpă penal caracterizarea cuiva drept ”condamnat”, chiar dacă fusese condamnat, pentru a nu-i răscoli trecutul
8. Abdicarea de la dispozițiile constituționale.
9. Contestarea deciziilor CCR
10. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scria în proiect că vom lua toate măsurile pentru reducerea delegărilor pe funcții de conducere.
11. Neîndeplinirea altor obiective asumate prin proiectul de management
12. Neîndeplinirea obligațiilor legale în privința politicii penale.
13. Contestarea legilor de modificare a legilor justiției ulterior controlului de constituționalitate. Vă dau exemplul secției speciale
14. Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor. Ce face PG? Află că un judecător declară un protocol secret drept ilegal, îl critică și îi face sesizare la Inspecția Judiciară
15. Dublă măsură. Când l-am audiat la CSM pe Felix Bănilă pentru DIICOT, el avea o sesizare la IJ, dar nimeni nu l-a întrebat. Cu Adina Florea, căreia PG i-a făcut sesizare la IJ, a procedat altfel.
16. Pe 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei, se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, apoi la Parchetul General. Exista un ordin al PG care spunea că dacă ai dus dosar la Înalta Curte nu poți duce și procurorul la Înalta Curte. Mai târziu și-a anulat propriul ordin. Putem spune că a fost întâmplare, sigur, și eu spun la fel.
17. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea premiselor pentru o justiție paralelă.
18. Simplul fapt de ascundere a adevărului despre încheierea protocoalelor.
19. Tot legat de protocoale: inadvertența din discursul public. A spus că nu există, nu am făcut asemenea inginerii. Pe 20 martie 2018 a trimis protocolul din 2009, cel tocmai ”abrogat”, și nu a spus nimic despre cel în vigoare

Concluzia generală este a necesității de revenire la normalitate. Normalitatea înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor legale și constituționale și o interpretare a legii în baza principiului loialității constituționale

Loialitatea e definită printr-o bogată jurisprudență a CCR.

Mai există concluzia de a rămâne în limitele bunei cuviințe, a respectării valorilor și drepturilor fundamentale.

Actele și faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea manageriala contravine obligațiilor

Nu se mai poate susține ocuparea și exercitarea a funcției de conducere din Ministerul Public. Toate elementele prezentate susțin gravitatea managementului care a deturnat activitatea Ministerului Public

Declanșez procedura de revocare din funcție a Procurorului General Augustin Lazăr. În această seară trimit la CSM documentul de evaluare.

Mâine dimineață plec în concediu, a spus Toader.

Cadoul lui Toader de ziua lui Lazăr

“Vă rog să-mi scuzaţi starea emoţională, dar nu mi-e indiferent la ceea ce vă spun eu în acest moment şi mă simt într-un moment special nu numai al carierei mele, ci într-un moment special al României”, a spus miercuri seară Augustin Lazăr la finalul declarației de presă de după anunțul ministrului Tudorel Toader privind revocarea sa.

”Iar făclia despre care cineva a susţinut în deşert că nu este tocmai aşa cum trebuie o să aibă surpriza să o vadă circulând de la vechea generaţie la noua generaţie şi vom avea mereu magistraţi independenţi ca stare de spirit, nu trebuie să fie tot aceiaşi, că mandatele uzează, dar vor transmite făclia demnităţii şi independeţei magistraturii spre generaţiile următoare. Şi aşa să ne ajute Dumnezeu, precum am jurat noi când am intrat în magistratură”, a spus procurorul general Augustin Lazăr, cu lacrimi în ochi, la finalul declaraţiei de presă susţinute miercuri seară, potrivit Digi 24.

Lazăr împlinește joi, 25 octombrie 2018, 62 de ani.

O ”ievaluare” mimamtă

Tudorel Toader și-a îndeplinit misiunea. Întâi Laura Codruța Kovesi, iar acum Augustin Lazăr au fost îndepărtați din funcții. La fel ca și în cazul șefei DNA, Toader a întocmit un ”rechizitoriu” bazat tot pe 20 de puncte. Este remarcabil cum Toader a reușit să scrie 20 de puncte în raportul său, chiar dacă multe erau preluate de la fosta șefă a DNA. În încercarea de a-l arăta ca pe un șef care nu și-a făcut treaba, ministrul l-a acuzat pe procurorul general de declarații nepotrivite, că a clasat un dosar al lui Iohannis cu ani în urmă și tot așa, scrie EurActiv.ro.

De fapt, Toader și-a desăvârșit opera prin punerea sub controlul ministerului a tuturor șefilor de parchete. Printr-un proces simulat, ca-n vremurile Epocii de Aur, când erai de mult condamnat, dar se făcea un circ în care penibilul nu cunoștea limite.

Augustin Lazăr, care mai avea mandat până anul viitor, a promis că va combate toate cele 20 de puncte ale ministrului Justiției. Cu lacrimi în ochi, Lazăr a spus că în 36 de ani de carieră în magistratură a primit doar cele mai bune calificative.

Cu doar câteva ore înainte, președintele Klaus Iohannis începuse consultările cu partidele parlamentare pe tema Justiției, după ce Comisia de la Veneția a cerut refacerea legilor Justiției și a codurilor penale.