149434 – 13022019 – Sărbătorim, an de an, în data de 13 februarie, Ziua Mondială a Radioului, stabilită de UNESCO la cea de-a 36-a Conferinţă Generală din 3 noiembrie 2011, ocazie în care subliniem importanța acestui puternic instrument de comunicare, informare, dezbatere și dialog, capabil să atingă cea mai mare audienţă în întreaga lume, oferind o comunicare puternică și la un cost redus.
Deși în zilele noastre este cam greu să ne închipuim ce eveniment însemna în viaţa unei familii când îşi cumpăra un aparat de radio acum o sută de ani, merită poate să ne amintim că, încă de la apariţia sa, radioul a cucerit lumea prin forța mesajului transmis, undele radio însemnând o imensă revoluție în materie de comunicare. Acesta înseamnă, printre altele: furnizor de informaţii, muzică, sport, divertisment, prieten, platformă de publicitate, instrument de educaţie, accelerator de idei, sursă de inspiraţie, stimulator de imaginaţie.
Această tehnologie a permis difuzarea de emisiuni în direcţia unui public cât mai larg și s-a dezvoltat în special după Primul Război Mondial. În mai toată ţările occidentale au apărut societăţi de radiodifuziune. În decembrie 1921, Radio Tour Effel a difuzat pentru prima dată cu concert. În 1927 era fondat BBC-ul, iar în 1925 în cadrul prezidenţialelor americane candidatul Herbert Hoover a utilizat pentru prima dată undele radio ca să-şi expună programul şi să câştige voturi. Ulterior, în 1938, un anume Orson Welles difuza, în stil extrem de realist, o piesă de teatru în care marţienii veneau pe pămînt, ceea ce a produs scene de panică la New York.
În România, primele emisiuni de radio au avut loc pe 1 noiembrie 1928, după ce Consiliul de Miniştri a aprobat, la 22 decembrie 1927, înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, actuala Societate Română de Radiodifuziune, cel mai ascultat şi mai credibil radiodifuzor din ţara noastră. La 1 noiembrie 1928, la ora 17.00, aveau să fie auzite, în eter, cuvintele: „Alo, Alo aici Radio Bucureşti, România„. Prin aceste cuvinte rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei româneşti, prindea viaţă postul naţional de radio şi se deschide un drum, deloc uşor, marcat de multe evenimente. La scurt timp, la 10 martie 1929, microfonul de radio avea să se transforme într-o adevărată tribună pentru istoricul Nicolae Iorga, cel care a ţinut cele mai multe conferinţe radiofonice. Ulterior, în anii 70-80 posturile de radio străine erau ascultate de marea majoritate a populaţiei din țara noastră. Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, Deutsche Welle şi Radio France Internationale însemnau veritabile surse de acces la oxigenul spiritului critic. Astfel că posturile de radio străine care difuzau în limba română au contribuit realmente la frânarea ideilor regimului comunist, apariţia radioului având astfel efecte imediate pe plan social, economic, militar, dar şi pe tărâm cultural.
Până la performanţele din zilele noastre a fost nevoie de foarte multă muncă şi sacrificii. Dar truda profesioniştilor care se dedică acestei meserii şi care aduc, zi de zi, informaţia de care avem nevoie, dar şi un strop de deconectare, constantă. Radioul ne aduce ştiri care ne conectează în timp real la evenimente de actualitate, care se petrec aproape de noi sau în partea opusă a lumii, și ne oferă programe care ilustrează diferite domenii de activitate. Astăzi, radioul este un mijloc prompt şi eficient de transmitere a informaţiei, un univers dinamic, mereu în pas cu evenimentele, dar şi cu nevoia de înnoire.
Această sărbătoarea constituie un motiv în plus să ne gândim la acest important mijloc de informare, care face parte din viaţa noastră, pentru că este momentul în care sărbătorim Ziua mondială a radioului, marcând astfel prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite, eveniment consemnat în data de 13 februarie 1946. Ideea a aparţinut Academici Spaniole de Radio. Programele radio au reușit să ajungă în cele mai izolate comunităţi şi la persoanele cele mai vulnerabile, oferind o platformă de participare la dezbaterea publică, de informare, indiferent de nivelul educaţional, cultural, sau apartenența etnică a oamenilor. Totodată, radioul încurajează dezbaterile, sprijină comunicarea eficientă în situaţii de urgenţă şi dezastre.
UNESCO încurajează toate ţările să celebreze Ziua mondială a radioului, pentru a atrage atenţia asupra importanţei acestei căi de comunicare, fără de care mulţi oameni nu ar avea acces la informaţii, unele extrem de importante. Această zi oferă tuturor șansa de a lua parte la activităţi organizate în parteneriat cu alţi reprezentanţi ai presei, cu organizaţiile nonguvernamentale, cu autorităţi naţionale şi, nu în ultimul rând, cu participarea publicului. Ocazia aduce în dezbatere generală teme care surprind, probleme care frământă societatea, asigurând dialogul necesar şi constructiv pe marginea acestora, cu ajutorul căruia pot fi găsite mai uşor soluţii si răspunsuri.
Cu această ocazie specială, se cuvine să le mulțumim celor care, prin munca și obiectivitatea lor, au devenit o voce care contribuie la reafirmarea importantului principiu al libertăţii presei şi la menţinerea ideii de dezbatere publică. Îi apreciem pentru tot ceea ce au făcut şi pentru ceea ce continuă să facă în slujba ascultătorilor şi le urăm succese, multă ambiție și putere de muncă, anunta deputatul Alexandru Rotaru.
