Acasă Opinii/Analize Cum a fost trasă plapuma bugetară de pe bugetele locale către bugetul...

Cum a fost trasă plapuma bugetară de pe bugetele locale către bugetul de asigurări sociale

DISTRIBUIȚI
foto:cursdeguvernare.ro

 149303 – 01022019 –          Transferul efectuat cu începere din  2018 al contribuţiilor de la angajator la angajat a avut un efect relativ minor asupra încasărilor bugetare şi salariilor primite, din punct de vedere al celor care se conformează la plată şi al firmelor ce au păstrat costurile salariale la acelaşi nivel, redirecţionând doar banii, scrie Marin Pană pe Cursdeguvernare.ro

A apărut, însă, un efect pervers, generat tocmai de compensarea creşterii impozitelor pentru bugetul asigurărilor sociale (de la circa 39% la 43% raportat la o bază echivalentă şi nu aparenta 35% cota nominală aplicată la o bază semnificativ majorată cu contribuţiile transferate) prin diminuarea de la 16% la 10% a impozitului pe venit.

Practic, a fost trasă ”plapuma” bugetară de pe bugetele locale, dependente direct de încasările aferente impozitului pe venit semnificativ redus către bugetul asigurărilor sociale (a se citi pensii), manevra reuşind să reducă subvenţiile acordate din bugetul de stat pentru plata pensiilor pe anul trecut cu circa 10 miliarde de lei cu preţul scăderii semnificative a sumelor alocate bugetelor locale, undeva cam la acelaşi ordin de mărime ( simultan cu prăbuşirea bruscă a ponderii veniturilor locale în veniturile bugetului general consolidat de la circa 30% undeva la 25%).

Asta în pofida faptului că gradul de acoperire al plăţii pensiilor prin taxarea salariilor începuse să urce destul de bine ( de la 67% în 2015, la 72% în 2016 şi 77% în 2017), iar sumele acordate ca subvenţii de la bugetul de stat să scadă vizibil. Ideea fiind, probabil, de a pregăti un nou spaţiu extins de subvenţii pentru a putea acorda majorările substanţiale de pensii prevăzute începând din toamna acestui an (de la 1.100 lei la 1.265 lei punctul) şi cu bătaia pe pragul alegerilor parlamentare din 2020, până la 1.775 lei punctul.

Şi pentru că toată această manevră trebuia să aibă şi un perdant (jocul mutărilor de sume în fiscalitate fiind cu sumă nulă, precum în sceneta cu Toma Caragiu ”Locul pomului de iarnă în locuinţa contemporană”, mai cunoscut drept scheciul ”O, brad frumos!”), el s-a numit bugetele locale. Cărora degeaba li se dă sută la sută din banii de la impozitul pe venit, dacă acesta s-a redus undeva la vreo 60%.

Simplificat, pentru a nu complica expunerea cu multe cifre, puteţi apela la site-ul ”calculator-salarii.ro”, pentru a vă convinge că la unsalariu net de 2.800 lei (cam cel mediu din prezent), împărţeala stat salariat e cam tot trei şeptimi statul şi patru şeptimi salariatul din costul salarial (43%/57%) dar, în timp ce banii pentru pensii se majorează cu 14% (de la 1.050 lei calcul pentru varianta de taxare 2017 la 1.197 lei varianta de taxare 2018, aceeaşi cu cea curentă din 2019), cei pentru impozitul pe vednit scad cu 42%, adică triplu (de la 533 lei la 311 lei).

Aşa că degeaba se clamează disputele inutile de împărţire între nivelul oraşelor şi comunelor, cel judeţean şi partea pentru redistribuire dacă suma este considerabil mai mică. Nu nominal, pentru că aici a fost aparenta păstrare a banilor, aproape insesizabilă între 2017 şi 2018 ci ca pondere în bugetul total al statului, cel general consolidat. – continuare pe Cursdeguvernare.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.