Acasă Opinii/Analize Fuga de răspundere, dezinteresul, indolența, etalarea lipsei de cunoștințe minime în domeniul...

Fuga de răspundere, dezinteresul, indolența, etalarea lipsei de cunoștințe minime în domeniul muncii de poliție…  

DISTRIBUIȚI

151406 –16082019  – Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” a dat publicității un White Paper, un document amplu care arată ”dezastrul în care se află autoritățile statului cu atribuții în apărarea ordinii și siguranței publice, precum și sistemul judiciar, în ansamblul său” în contextul crimelor de la Caracal și a modului în care au reacționat autoritățile. Documentul este de fapt o radiografie extinsă a problemelor din sistem, dar propune și o serie de soluții, unele inedite.

Potrivit documentului, ”Tragedia din județul Olt, care a îndurerat o țară întreagă, a evidențiat dezastrul în care se află atât autoritățile statului cu atribuții în apărarea ordinii și siguranței publice cât și sistemul judiciar în ansamblul său”.

Cauzele dezastrului sunt multiple, scriu reprezentanții Asociației: corupția, lipsa de profesionalism, influența unor grupuri de interese care căpușază Ministerul de Interne, intervenția unor grupuri de interese transpartinice, reprezentând diferite zone infracționale interesate în distrugerea instrumentelor statale de luptă împotriva criminalității, toate acestea culminând cu asaltul final asupra justiției și statului de drept declanșat în anul 2017, care continuă și în prezent.

”Acest asalt, spre deosebire de alte încercări individuale ale unor inculpați, care ocupau poziții înalte în ierarhia publică, de a destabiliza justiția, s-a caracterizat printr-o viziune unitară, sistemică care a inclus și distrugerea capacității operative a poliției române, fiind precedat de o acaparare a autorităților executivă și legislativă de către persoane cu grave probleme de integritate, chiar de către infractori condamnați definitiv sau de către reprezentanți ai unor astfel de infractori.

S-a atins momentul la care infractori condamnați definitiv au ajuns să influențeze sau chiar să controleze procesul legislativ, legiferând potrivit unor obiective punctuale ale potentaților interesați de evitarea răspunderii penale. Asaltul a fost pregătit și este în continuare susținut printr-o campanie media anti-justiție ce se desfășoară de aproape un deceniu, în ultimii ani devenind o adevărată telejustiție pro infractori” se arată în documentul citat.

Reprezentanții Asociației ”Inițiativa pentru Justiție” consideră că tragedia din județul Olt ”evidențiază gradul avansat al disoluției sistemului de ordine și siguranță publică și a celui judiciar”.

Principalele concluzii evidențiate în raportul Asociației:

Fuga de răspundere, dezinteresul, indolența, etalarea lipsei de cunoștințe minime în domeniul muncii de poliție, necunoașterea unor proceduri elementare, lipsa unor mecanisme interinstituționale, confundarea actului de apărare a siguranței publice cu actul de justiție, având ca rezultat dispariția masei critice de profesioniști ai poliției, au făcut ca un copil să ”moară cu zile”.

Ceea ce este cel mai îngrijorător este faptul că ”autoritățile” implicate în acest eșec care a ”ucis” un copil, chiar s-au străduit (după intervenția informală a unor factori de decizie) dar asta este tot ce au putut realiza. Putem reține ca factori favorizanți incapacitatea și poate lipsa de diligență a autorităților judiciare de a identifica autorul în dosarul privind prima probabilă victimă.

De asemenea constatăm o lipsă de educație publică în ceea ce privește rolul justiției. Justiția asigură tragerea la răspundere penală a ”criminalului”, justiția, nu salvează viețiile victimelor în mod direct. Alte autorități au sau ar trebui să aibă acest rol.

Lipsirea de libertate nu a fost apreciată a fi o faptă suficient de gravă nici de către legiuitor. În vechiul cod, pedeapsa pentru forma simplă a infracțiunii era mai mică decât cea pentru furtul simplu. Noul cod a scăzut maximul pedepsei la forma simplă cu 3 ani (inferioară maximului pt anumite forme de furt calificat) iar la cea calificată ce a avut ca urmare moartea victimei, a scăzut pedeapsa maximă cu 10 ani! Până în prezent, nu am identificat vreun studiu de specialitate pe care să se întemeieze această reducere aproape la jumătate a pedepsei maxime pentru comiterea unei infracțiuni de lipsire de libertate ce a avut ca urmare moartea victimei.

În ceea ce privește Poliția Română, aceasta, ca structură operativă, a cărei capacitate era oricum profund afectată ca urmare a politicilor cel puțin iresponsabile din ultimul deceniu, nu a supraviețuit ”,reformei” din 2017.

Chiar dacă mai există structuri de poliție care încă pot fi considerate în mod obiectiv a fi de elită, care funcționează la parametri maximi (de ex. Serviciul omoruri de la DGPMB), per ansamblu Poliția Română și-a pierdut capacitatea funcțională. Riscul major este ca structurile sau părțile de structuri încă relativ funcționale să se piardă una câte una, făcând astfel imposibilă o reconstrucție instituțională a Poliției Române.

În ceea ce privește sistemul judiciar, atacul permanent la care acesta a fost supus în ultimii 3 ani își spune cuvântul. Obosit, demotivat, ineficient structural, nereformat, subminat de modificările legislative nocive care au intrat deja în vigoare, lipsit de instrumentele necesare, rămas fără suportul poliției judiciare, sistemul judiciar se îndreaptă cu pași repezi, pe urmele poliției, spre colaps.

Soluțiile propuse

Documentul identifică nu doar problemele ci încearcă să propună și o serie de soluții, structurate pe mai multe paliere.

Înlăturarea riscului distrugerii sistemului judiciar, ca urmare a modificărilor legislative adoptate în perioada 2018-2019:

Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție;

Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin revenirea la forma de organizare anterioară, reducerea competenței exclusive în domeniul răspunderii disciplinare și reducerea mandatului inspectorilor la 3 ani;

reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de inspector judiciar și pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare. Reorganizarea va presupune vacantarea tuturor posturilor și organizarea unor noi proceduri de selecție.

Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la ”manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;

Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Sistemul propus în forma de bază a Legii 303/2004 este cel mai adecvat, astfel, Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și adjuncții săi, eventual și șefii de direcții și adjuncții acestora, să fie numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al ministrului justiţiei;

Revenirea la perioada de pregătire de doi ani în cadrul Institutului Național al Magistraturii, și revenirea la optarea profesională obiectivă, în funcție de nota la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii;

Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de stagiu și modificarea competenței magistraților stagiari;

Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție și sistarea oricărei proceduri de promovare până la îndeplinirea acestei cerințe;

Garantarea imparțialității membrilor Consiliului Superior al Magistraturii necesită reglementarea imediată a unor cauze de incompatibilitate pentru membrii CSM.

Abrogarea dispozițiilor care instituie segregarea între membrii magistrați aleși în funcție de nivelul instanței sau parchetului la care au funcționat efectiv

Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre ex., normele prorogate privind introducerea completurilor de judecată de trei judecători pentru soluționarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecători pentru judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel, termenele imperative etc.);

Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Reforma sistemului judiciar

Pentru protejarea sistemului judiciar, pentru garantarea unei justiții la stadarde europene și pentru a preveni un reviriment care să pună în pericol statul de drept și parcursul euroatlantic al României, va fi necesară o amplă reformă constituțională care va presupune ridicarea la rang constituțional a unor dispoziții reglementate în acest moment la nivel de lege organică.

Până la acel moment vă propunem o serie de măsuri care pot fi legiferate în actualul cadru constituțional:

  1. Cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și a instituțiilor coordinate de acesta

Abrogarea dispozițiilor care prevăd segregarea între diverse categorii de magistrați referitor la vocația de a fi ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii și prestabilirea unor locuri alocate în funcție de categoria de instanță respectiv parchet în care funcționează viitorul membru ales.

Abrogarea dispozițiilor care instituie proceduri prealabile și mai multe circumscripții la nivel de curți de apel, respectiv parchete de pe lângă acestea și reglementarea unei proceduri deschise, fără niciun filtru sau procedură prealabilă, cu câte o circumscripție națională pentru judecători, respectiv procurori.

Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții, de natură a deturna funcționarea colegială;

Revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor Consiliul Superior al Magistraturii, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;

Regândirea instituției Inspecției Judiciare și analizarea necesității menținerii unei instituții supradimensionate care va prezenta în permanență un risc de derapaj versus crearea la nivel național a unui corp de potențiali inspectori din care Consiliul Superior al Magistraturii să desemneze aleatoriu câte doi inspectori pentru fiecare caz concret.

Reforma institutului Național al Magistraturii și regândirea curiculei acestuia în scopul răspunderii necesităților de ordin practic. Asigurarea unor criterii meritocratice și de activitate relevantă în selecția formatorilor.

  1. Cu privire la instanțe

Reducerea numărului judecătoriilor la una singură în fiecare județ.

Reducerea atribuțiilor președinților instanțelor la un rol pur reprezentativ și preluarea de către colegiul de conducere a actualelor atribuții.

Normarea activității și dimensionarea schemei de personal ținând cont de aceasta.

Reducerea numărului curților de apel.

Reforma instanțelor militare și garantarea independenței și inamovibiltății judecătorilor militari precum și asigurarea independenței bugetare similar instanțelor civile.

  1. Cu privire la Ministerul Public

Reorganizarea Ministerului Public în sensul cuprinderii a două direcții generale, una pentru parchete și una pentru poliția judiciară, consecință a preluării poliției judiciare.

Selecția inițială a polițiștilor din cadrul poliției judiciare se va face de către Ministerul Public din rândul întregului corp al polițiștilor indiferent de natura postului ocupat de către aceștia la momentul selecției.

Reajustarea bugetară între Ministerul Public și Ministerul Afacerilor Interne ținând cont de preluarea poliției judiciare și având în vedere cheltuielile privind înzestrarea, pregătirea și cheltuielile cu personalul poliției judiciare.

Găsirea unor soluții pentru reimplicarea lucrătorilor de poliție judiciară pensionați în anul 2017, în activitatea de poliție judiciară, fie ca formatori sau mentori, fie chiar reîncadrarea lor în cadrul poliției judiciare a Ministerului Public cu posibilitatea cumului pensiei cu salariu.

Înființarea unui institut de poliție judiciară.

Reorganizarea și restructurarea Direcției Naționale Anticorupție în sensul avut în vedere la momentul înființării. Structura rezultată să aibă schema de maxim 50 de procurori, structurată la nivel central. Stabilirea competenței exclusiv cu privire la infracțiunile de mare corupție sau asimilate acestora (de asemenea ținând cont de importanța cauzei sau de mărimea prejudiciului), la nivel înalt precum și cauze de corupție sau asimilate în care, în baza unor criterii legale,

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție desemnează direcția să efectueze urmărirea penală. Redistribuirea cauzelor și personalului suplimentar către parchetele de pe lângă tribunale și curți de apel unde se vor înființa birouri pentru investigarea infracțiunilor de corupție și asimilate acestora potrivit competenței generale.

Reorganizarea și restructurarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Scindarea acestei direcții mamut în mai multe direcții specializate structurate la nivel central astfel: Direcția Națională Antidrog, Direcția Națională Anti-cybercrime și Direcția Națională de Anti-Crimă Organizată și Anti-Trafic de Persoane, fiecare încadrată cu maxim 30 de procurori, iar competența să fie stabilită cu referire la marea criminalitate în domeniul respectiv. La stabilirea competenței vor fi avute în vedere și criterii precum acoperirea națională sau internațională a activității infracționale, cuantumul prejudiciului etc. De asemenea, direcțiile ar avea competență și în cauzele privind domeniul de activitate al direcției  în care, în baza unor criterii legale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție desemnează direcția să efectueze urmărirea penală. Redistribuirea cauzelor și personalului suplimentar către parchetele de pe lângă tribunale și curți de apel unde se vor înființa birouri pentru investigarea infracțiunilor de criminalitate organizată, potrivit competenței generale.

Reorganizarea și restructurarea parchetelor militare în Direcția militară, de siguranță națională și combatere a terorismului. Structura rezultată să aibă schema de maxim 50 de procurori, structurată la nivel central, păstrând infrastructura circumscripțiilor actualelor parchete militare.

Înființarea unei Direcții Naționale de Investigare a Omorurilor. Structura rezultată să aibă schema de maxim 20 de procurori, structurată la nivel central. Direcția ar avea în competență infracțiunile intenționate ce au avut ca urmare moartea victimei, în cazuri în care direcția, din oficiu sau la solicitarea parchetului competent, apreciază că se impune preluarea precum și alte cazuri privind infracțiuni violente în care, în baza unor criterii legale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție desemnează direcția să efectueze urmărirea penală.

Fiecărui parchet sau direcție națională, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție îi desemnează nominal un număr de polițiști din cadrul direcției generale pentru poliția judiciară. Conducătorul parchetului sau direcției repartizează polițiștii în echipe permanente aflate sub coordonarea câte unui procuror.

Stabilirea unor condiții legale care să permită procurorilor să folosească în activitatea de investigație penală întreaga infrastructură tehnologică publică, inclusiv a serviciilor de informații.

  1. Cu privire la reprofesionalizarea Poliției Române

Analizarea temeinică a necesității remilitarizării poliției. Trebuie procedat numai în urma unui studiu de impact serios. Nu trebuie repetată greșala de la momentul demilitarizării.

Găsirea unor soluții pentru reimplicarea lucrătorilor de poliție pensionați în 2017, în activitatea de poliție, fie ca formatori sau mentori, fie chiar reîncadrarea lor în cadrul poliției cu posibilitatea cumului pensiei cu salariu.

Reînființarea sectoriștilor cu atribuțiile anterioare desființării acestei specializări și dimensionarea adecvată a numărului acestora.

Organizarea unui sistem de culegere, analiză și valorificare a informațiilor cu privire la mediul infracțional, fie în cadrul unui serviciu deja existent, fie în cadrul DOS.

Pregătirea pentru munca de poliție prin sisteme de formare inițială și continuă permanente.

Asimilarea celor mai noi procedee tactice și tehnice fără a fi abandonate cele clasice care și-au dovedit eficiența.

Echiparea adecvată condițiilor de risc și a necesităților operative, precum și salarizarea corespunzătoare importanței sociale a activității de apărare a ordinii si siguranței publice.

Dimensionarea schemei de personal operativ ținând cont de necesitățile reale ale societății.

Stabilirea unui sistem meritocratic de promovare în profesie și eliminarea oricărei posibilități de influențare din partea factorului politic în acest proces.

Stabilirea unor mandate limitate pentru funcțiile de conducere.

Operaționalizarea unor centre de criză în cazul în care viața, libertatea sau integritatea fizică a unei persoane sunt puse în primejdie. În această situație unitatea care efectuează operațiunea de salvare trebuie să poată accesa întreaga infrastructură tehnologică publică sau privată, inclusiv pe cea a serviciilor de informații.

  1. Cu privire la cadrul legislativ

Legile justiției trebuie modificate în acord cu Rapoartele MCV, GRECO și cele ale Comisiei de la Veneția, precum și ținând cont de necesitățile identificate de către profesioniști în efectuarea activitățiilor specifice etapelor procesuale.

Codul penal, dar mai ales Codul de procedură penală trebuie modificate pentru a răspunde nevoilor înfăptuirii justiției. Trebuie simplificată la maxim procedura în cazul netrimiterilor în judecată.

Un White Paper este un raport sau un ghid care îi informează pe cititori rapid, concis și în același timp în profunzime asupra unei probleme complexe. Este menit să îi ajute pe cititori să înțeleagă un subiect, să rezolve o problemă sau să ia o decizie. – Sursa: Juridice.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.