152597 – 28112019 – Comisia Europeană a publicat astăzi rapoartele care descriu profilul sistemelor de sănătate din 30 de țări. Profilurile de țară în ceea ce privește sănătatea sunt publicate împreună cu un raport însoțitor care indică câteva dintre tendințele majore manifestate în transformarea sistemelor noastre de sănătate și trage principalele concluzii din profiluri.
Profilurile de țară în ceea ce privește sănătatea includ o analiză aprofundată a sistemelor de sănătate, analizând starea de sănătate a populației și factorii de risc importanți, precum și eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate din fiecare stat membru al UE. Rapoartele reflectă în mod clar obiectivele pe care diferitele state membre le au în comun, evidențiind posibile domenii în care Comisia poate încuraja învățarea reciprocă și schimbul de bune practici.
Raportul însoțitor subliniază câteva dintre cele mai importante tendințe manifestate în transformarea sistemelor noastre de sănătate:
- Reticența față de vaccinuri reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice peste tot în Europa, amenințare ce poate fi combătută îmbunătățind cunoștințele despre sănătate, contracarând dezinformarea și implicându-i activ pe lucrătorii din domeniul sănătății.
- Transformarea digitală a promovării sănătății și a prevenirii bolilor poate genera câștigători, dar și perdanți. Este posibil ca oamenii care ar beneficia cel mai mult de asistența medicală prin tehnologie mobilă și de alte asemenea instrumente digitale să fie chiar cei care să aibă cele mai mari probleme în a avea acces ușor la aceste instrumente.
- Diferențele în ceea ce privește accesul la asistența medicală rămân o realitate foarte pregnantă în UE. Trebuie să se țină seama atât de nevoile clinice, cât și de caracteristicile socioeconomice ale pacienților atunci când se cuantifică accesul la asistența medicală și numeroasele bariere în calea acestuia.
- Inovările în ceea ce privește mixul de competențe în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății indică un mare potențial de sporire a rezilienței sistemelor de sănătate. Peste tot în UE există exemple încurajatoare de transfer al sarcinilor între lucrătorii din domeniul sănătății, în special în ceea ce privește consolidarea rolului asistenților medicali și al farmaciștilor.
- Ciclul de viață al medicamentelor arată că există o marjă foarte mare de sporire a cooperării statelor membre în scopul de a se garanta terapii sigure, eficace și accesibile ca preț, care să includă toate aspectele, de la cheltuieli raționale la prescrierea responsabilă.
În ceea ce privește România, profilul de țară arată că deși a înregistrat o creștere, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE. Acest lucru reflectă comportamente nesănătoase, dar și inegalități socio-economice, precum și deficiențe substanțiale în furnizarea serviciilor de
sănătate. Sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă un pachet cuprinzător de servicii – cu toate acestea, aproximativ 11 % din populație rămâne neasigurată și nu are dreptul decât la un pachet minim de servicii. Principalele provocări pentru sistemul de sănătate includ, pe de o parte, remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și, pe de altă parte, combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști în domeniul sănătății.
Deși speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani în perioada 2000-2017 (de la 71,2 ani la 75,3 ani), aceasta rămâne printre cele mai scăzute din UE și cu aproape șase ani sub media UE. De
asemenea, există o disparitate de gen majoră, femeile trăind în medie cu șapte ani mai mult decât bărbații (71,7 ani, comparativ cu 79,1 ani). România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din UE – 6,7 la 1 000 de născuți vii, comparativ cu media UE de 3,6 în 2017. Echipamentele medicale insuficiente și deficitul de medici pot contribui la
explicarea acestei cifre. Boala cardiacă ischemică rămâne principala cauză de deces, deși mortalitatea cauzată de cancer este în creștere. De asemenea, România se confruntă cu provocări în ceea ce privește combaterea unor boli infecțioase, această țară având cea mai ridicată rată de cazuri de tuberculoză din UE.
Aproximativ jumătate din decesele înregistrate în România pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali. Unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților (32 %) decât în rândul femeilor (8 %). Ratele obezității la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE (10 %), dar ratele excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15 %. Consumul de alcool reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35 %) depășind cu mult media UE de 20 %. Această rată este de peste 50 % în rândul bărbaților.
Raportul integral AICI.
În 2016, Comisia Europeană a lansat ciclul Starea sănătății în UE de brokeraj în materie de cunoaștere, pentru a ajuta statele membre ale UE să îmbunătățească sănătatea cetățenilor lor și performanța propriilor sisteme de sănătate. Furnizând o analiză contextuală și complexă și informații esențiale, rapoartele vin să completeze o lacună în ceea ce privește cunoștințele identificată ca obstacol major pentru factorii de decizie din domeniul sănătății. Rapoartele au fost utilizate în mare măsură de autoritățile naționale.
