153553 – 02032020 – Propunerea legislativă care prevede modificarea Codului Penal și al Codului de Procedură Penală, depusă în Parlament la inițiativa deputatei independente Oana Bîzgan a primit astăzi votul senatorilor, în Comisia Juridică. Aceasta prevede o serie de modificări privind abuzurile sexuale împotriva minorilor, inclusiv înăsprirea pedepselor, astfel încât să nu mai poată fi impusă suspendarea ori amânarea executării. În urma amendamentelor dezbătute și asumate de către Comisie, inițiativa modifică și alte infracțiuni, precum traficul de persoane, coruperea sexuală sau pornografia infantilă.
Modificările aduse prin această inițiativă legislativă sunt realizate în conformitate cu Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile. În 2015, Comisia Europeană a avertizat România, printr-o procedură de infringement, cu privire la nearmonizarea cadrului legislativ pentru abuzurile sexuale împotriva minorilor.
„Am lucrat extrem de bine alături de colegii din Comisia Juridică și Ministerul Justiției, astfel încât să facem toate modificările necesare și să ne asigurăm că protejăm victimele, nu agresorii. Inițiativa a pornit de la dorința de a nu mai permite pedepse cu suspendare pentru abuzatorii sexuali – în special vorbim despre act sexual cu minor sau chiar viol. Legea spune că un minor cu vârsta de până la 14 ani nu răspunde penal pentru faptele sale. Dar dacă vorbim despre victime cu aceeași vârstă, avem cazuri incredibile în care victimele au fost considerate vinovate pentru abuzul suferit, deși vorbim despre abuzatori care au de 3 sau de 4 ori vârsta victimei. Cred că votul din această Comisie reprezintă primul pas spre a spune vehement că nu tolerăm abuzurile sexuale și că legea este aici ca să deservescă victima.” – a declarat inițiatoarea proiectului, Oana Bîzgan.
La nivelul țării noastre, conform datelor înregistrate de Consiliul Suprem al Magistraturii, în ultimii 9 ani au fost înregistrate 8543 de cazuri de viol și 2927 de cazuri de act sexual cu minor. În 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătorilor, doar 42,17% cazuri au sfârșit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare și doar 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenție, situație pe care deputata Bîzgan a expus-o în mai multe articole publicate pe site-ul https://oanabizgan.com/. Dintre persoanele condamnate la executare în detenție, aproximativ 88% au primit pedepse mai mici de cinci ani.
Principalele modificări aduse de inițiativa legislativă fac referire la creșterea pedepselor pentru aceste infracțiuni, la creșterea pragurilor de vârstă pentru victime sau completarea circumstanțelor agravante. Astfel, în cazurile de viol, persoanele condamnate pot primi pedepse de la 5 la 10 ani (3-10 ani conform legislației în vigoare), de la 7 la 12 ani dacă victima este un minor (5-12 ani conform legislației în vigoare), de la 7 la 15 ani dacă victima este un minor și sunt circumstanțe agravante, și de la 9 la 18 ani (7-18 conform legislației în vigoare) în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei. În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în circumstanțe agravante.
„Ca urmare a escaladării numărului abuzurilor sexuale asupra copiilor, am considerat necesar ca la nivelul Parlamentului să fie instituite, prin lege, prevederi care să sancționeze mai asupru toate infracțiunile de natură sexuală, având ca victime copii. Impactul acestor infracțiuni asupra dezvoltării sănătoase și armonioase a unui copil este dramatic și uneori greu de recuperat la nivel emoțional și fizic. Creșterea minimului pedepselor pentru infracțiunile de natură sexuală având ca victime minori este o necesitate legislativă, mai cu seamă că în ultimii ani aceste infracțiuni au fost săvârșite în forme agravante, care au șocat opinia publică, și unele cu o periodicitate alarmantă, fiind vorba despre aceiași făptuitori. Am găsit un consens la nivelul Comisiei Juridice în rândul tuturor partidelor politice pentru a oferi garanții procesuale judecătorilor care vor judeca aceste fapte de agresiuni sexuale împotriva minorilor și instrumente legislative pentru pedepsirea efectivă și proporțională a agresorilor sexuali.” – a declarat Iulia Scântei, senator PNL, Vicepreședinte al Comisiei Juridice.
De asemenea, Codul Penal va suferi o serie de modificări, astfel încât circumstanțele agravante să conțină și situațiile în care agresorul conviețuiește cu victima, nu doar cele în care este parte din familie. Astfel, în cazurile în care un minor este abuzat de către concubinul mamei, pedeapsa este ridicată. Mai mult decât atât, se va considera faptă agravantă și în situația în care viața victimei a fost pusă în pericol, nu doar în cazurile de vătămare corporală.
Alte modificări importante în proiectul dezbătut în Comisia Juridică de la Senat fac referire la pedepsele persoanelor care comit infracțiuni din sfera traficului de persoane – pedepsele cresc la închisoare între 5 și 10 ani, față de 3-10 ani, și la închisoare între 7 și 12 ani, față de 5-12 ani. „În condițiile în care suntem prima țară, în ceea ce privește cetățenia persoanelor traficate, la nivelul Uniunii Europene, consider că aceste modificări sunt doar un mic pas înainte. Avem nevoie de măsuri urgente prin care să protejăm minorii și persoanele care sunt în risc de a fi traficați – de la infrastructură, raportare și monitorizare a acestor cazuri, până la colaborări internaționale eficiente cu instituțiile de resort din alte țări.” – a declarat Oana Bîzgan, deputată independentă. Toate modificările aduse de inițiativa legislativă pot fi consultate aici: https://oanabizgan.com/modificarea-codului-penal-pedepse-mai-dure-pentru-agresorii-sexuali/ .
Inițiativa merge la votul din Plenul Senatului astăzi, apoi va fi dezbătută și în cadrul Camerei Deputaților.
