153578 – 05032020 – Tragedia de la Colectiv este rezultatul unei activități infracționale în lanț, iar inculpații au dat dovadă de ”cinism, rea-credință și lipsă de respect” față de victime este concluzia la care au ajuns, miercuri, judecătorii Tribunalului București care au dat condamnări grele în primă instanță, în decembrie 2019:
Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 4, a fost condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Alin George Anastasescu, Costin Mincu și Paul Cătălin Gancea, patronii clubului Colectiv, au primit câte 11 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri ISU Bucureşti care au verificat clubul fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnați fiecare la câte 9 ani și 2 luni de închisoare.
Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare.
Pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv la 10 ani de închisoare.
Din motivarea instanței: Inculpații au dat dovadă de cinism, rea-credință și lipsă de respect față de suferințele victimelor
”Cadrul legislativ, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a incendiului, n.red.) (…) Atitudinea subiectiva a inculpatilor nu rezida in lipsa unei educatii juridice, ci in lacomie, iresponsabilitate si ignoranta a legii. Inculpatii – desi unii sunt educati in conditiile unei societati in tranzitie, dar libere, democratice, si cu o cariera de antreprenor- au adoptat o atitudine de negare, ”,invocand,, pretinsa vinovatie a altor coinculpati, a altor persoane, a unor autoritati publice, dar și calitatea legii”, se mai arată în motivare.
Judecătorii mai arată că în noaptea tragediei exista în vigoare ”un cadru legislativ corect și eficient” despre care se arată în motivare că ”era esențial să fie respectat/pus în aplicare atât de conducători/angajați ai unor autorități publice, cât și de comercianți din sectorul privat”.
În motivarea lor, magistrații subliniază că obligația comerciantului de a respecta legea în materie de securitate la incendii este importantă dincolo de orice obligații ale autorităților publice:
”Instanta reitereaza ca subzista oricaror obligatii publice, obligatia comerciantului de a respecta legea in materie si a intreprinde, in prealabil, asa cum s-a mentionat mai sus, demersurile de informare si de obtinere a avizelor/autorizatiilor legale. Toate acestea converg, in materia PSI, spre apararea dreptului la viata, ca valoare sociala. La fel si in cazul folosirii unor produse pirotehnice/montarea unor instalatii, in spatii aglomerate”.
Instanța arată că tragedia Colectiv a fost cauzată de faptul că pe ambele planuri, atât în zona patronilor clubului, cât și în zona autorităților publice, au existat activități infracționale, ”generate inclusiv de raționamente financiare”:
”Daca pe ambele planuri, care ar trebui sa coopereze, avem activitati infractionale, generate inclusiv de rationamente financiare, nici o norma juridica corecta nu-si poate atinge scopul. Pentru evitarea unor astfel de tragedii, este vital ca cerintele legale sa fie respectate”.
Judecătorii Tribunalului București au subliniat în motivarea lor ”cinismul și lipsa de respect” ale unor inculpați față de familiile victimelor, după producerea tragediei:
”In cazul unor inculpati, atitudinea ulterioara datei de 30.10.2015, de impiedicare a stabilirii adevarului, denota cinism, rea-credinta si lipsa de respect fata de lege si suferintele uriase ale victimelor”, se mai arată în motivare
