Acasă Cultura/Media 140 de ani de la nașterea lui Tudor Arghezi

140 de ani de la nașterea lui Tudor Arghezi

DISTRIBUIȚI

 154710 – 21052020 – Scriitor şi gazetar, Tudor Arghezi s-a născut la Bucureşti, la 21 mai 1880. La vârsta de 47 de ani, în 1927, Tudor Arghezi îşi publică primul volum de versuri, ”Cuvinte potrivite” (Premiul Societăţii Scriitorilor din România, 1927). Apariţia acestuia, primit cu elogii de criticii din acea perioadă, a marcat consacrarea poetului, până atunci cunoscut mai mult în medii literare restrânse.

Un an mai târziu începe să editeze, într-o concepţie grafică originală, ”Bilete de papagal” (1928-1929; 1930; 1937-1938; 1945), unde a lansat câţiva poeţi tineri de valoare. Debutul în proză are loc în 1929, când apare volumul ”Icoane de lemn”. În 1931, apare volumul ”Flori de mucigai” (1931). Apar, în continuare, noi volume de proză: ”Cartea cu jucării” (1931), ”Tablete din Ţara lui Kuty” (1933), ”Cimitirul Buna-Vestire” (1936) etc. A mai publicat volumele de versuri ”Cărticică de seară” (1935) şi ”Hore” (1939), precum şi ”ediţiile definitive” de ”Versuri” (1936; 1940; 1943). În 1934, i s-a acordat Premiul Naţional pentru Poezie, alături de George Bacovia.

O ediţie bibliografică ”Versuri” este publicată în 1959, pentru ca un an mai târziu să apară volumul ”Tablete de cronicar”, iar în 1961 volumul „Cu bastonul prin Bucureşti”. Din 1962 a început editarea integrală a operei sale, proiectată în 61 de volume. Ultimele plachete ale poetului au înmănuncheat stiluri inedite: ”Frunze” (1961), ”Poeme noi” (1963), ”Cadenţe” (1964), ”Ritmuri” (1966), ”Noaptea” (1967).

Universitatea din Viena i-a acordat în 1965 Premiul ”Herder”. În acelaşi an a fost ales membru al Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Litere.

Poetul a donat statului, în 1966, întreaga proprietate a ”Mărţişorului”, cu condiţia ca aceasta să devină, după moartea sa, Casă memorială. În iunie 1974, ”Mărţişorul” a devenit Casă memorială patronată de Muzeul Literaturii Române. ”MĂRŢIŞORUL e patria literaturii mele. De acolo au ieşit CUVINTELE POTRIVITE şi toate scrierile adunate acuma într-o mulţime de volume, gândite la o masă dintr-o cameră mică pe care mi-o rezervasem pentru reverie… Pentru mine, Mărţişorul e un lucru de neuitat. Cred că acolo mi s-a plămădit cerneala şi mi-a înviat oarecum condeiul”, mărturisea Tudor Arghezi. Sursa: stiri.tvr.ro

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.