154857 – 02062020 – Prof. Emmanuel André, fost purtător de cuvânt al centrului federal de criză, a sprijinit cetățenii belgieni încă de la începutul blocajului informându-i zilnic despre evoluția pandemiei a acordat un interviu sciencemediahub.eu, în care vorbește despre vulnerabilitatea Europei în fața epidemiilor, despre echilibrul dintre sănătate și confidențialitate, despre comunicarea eficientă între țări. Acum este responsabil de organizarea urmăririi pentru a ajuta la eradicarea propagării pandemiei.
Ce lecții putem învăța din această pandemie?
Este prematur să tragem toate lecțiile, deoarece epidemia va rezista câteva luni sau chiar ani de aici înainte. Cu toate acestea, în prezent putem vedea că, în ciuda sistemelor de sănătate și securitate socială foarte eficiente, Europa s-a dovedit a fi foarte vulnerabilă la această nouă boală. Vechiul Continent a uitat probabil importanța pregătirii pentru bolile infecțioase, în timp ce a reușit să eracheze epidemiile care i-au marcat istoricul una câte una, prin igienă, vaccinare, antibioterapie, etc.
Europa a fost foarte afectată, deoarece nu a fost suficient de pregătită. Planurile „Pandemice” nu sunt la zi cu riscurile, în ceea ce privește sistemele de protecție și comunicarea informațiilor între țări. Sărbătorile de carnaval, o perioadă de mare migrație, au fost unul dintre momentele cheie ale începerii epidemiei. Sistemele de informare mai bune și mai fluide și schimbul de informații între țări ar fi putut face posibil să se ajute reciproc la această pregătire. Fără a da vina pe o singură țară, în special, sistemul general de flux de informații va trebui probabil îmbunătățit.
Ești îngrijorat de un al doilea val?
Al doilea val va fi probabil mult mai puțin puternic, dar va fi mult mai lung. Pe măsură ce țările se vor deschide, odată cu refacerea economică și socială, virusul va începe să circule din nou, mai lent și în circumstanțe diferite, cu măsurile de protecție pe care toată lumea le cunoaște. Dacă epidemia s-ar relua, măsurile de contenție ar fi din nou în vigoare. Va fi necesar să se monitorizeze, să existe sisteme eficiente de monitorizare a epidemiei. Comunicarea dintre țările europene va fi crucială.
Care vor fi cele mai mari provocări în viitor? Care sunt așteptările la nivel european?
Cea mai mare provocare la nivel european va fi redeschiderea frontierelor și crearea încrederii între țări pentru a permite fluxul de oameni. Dacă vedem o reînviere a virusului într-un singur loc, atunci oamenii care pleacă sau provin din acel loc vor fi mai expuși decât restul populației. Toate țările europene trebuie să poată menține circulația virusului cât mai scăzută. Pentru a face acest lucru, este mult mai eficient să acționezi asupra unor măsuri preventive pentru a evita contaminarea, cum ar fi distanțarea socială, purtarea măștilor, igiena mâinilor, adaptarea infrastructurilor, arhitectura de birou, spațiile de lucru etc. În al doilea rând, va fi necesar să se poată identifica noile cazuri de infecție și să ofere acces universal la diagnostic pentru oricine este suspectat de a fi infectat și pentru toate contactele acestora. Este esențial să includeți de la bun început orice persoană, lucrători străini, persoane fără adăpost, migranți etc.
Acest lucru va face posibilă acțiunea foarte rapidă și va evita apariția de noi focare la nivel național și internațional și, astfel, stingerea focarelor imediat ce sunt detectate. Prin urmare, există un rol în coordonarea recomandărilor între țări, dar și sistemele de control transfrontaliere. Țările erau îngrijorate de ceea ce se întâmplă intramuros, gestionând situația de urgență pentru sănătate pe teritoriile lor. Astăzi, intrăm într-o a doua fază de comunicare și pregătire pentru viitor, în special în ceea ce privește aplicațiile care trebuie să fie interconectabile între țări.
Credeți că vaccinarea va ajuta la protejarea cetățenilor, chiar dacă virusul pare să se mute rapid?
Un virus se mută prin definiție de fiecare dată când se reproduce. Acesta nu este un lucru care să împiedice dezvoltarea unui vaccin, deoarece va viza părțile stabile și esențiale ale virusului, nu spre cele care suferă mutații. Dacă virusul își mută principalele funcții, acesta nu va mai fi viabil, nu va mai putea infecta și va dispărea de unul singur.
Belgia a fost una dintre cele mai afectate țări. De ce sunt atât de multe morți în Belgia?
Sistemul de supraveghere a deceselor din Belgia a fost unul dintre cele mai eficiente în comparație cu alte țări. Au fost înregistrate toate decesele din spitale și case de îngrijire medicală. Din informațiile din China știam că persoanele în vârstă erau cele mai vulnerabile. Această componentă începe să fie luată în considerare în alte țări, ceea ce va reduce diferențele, chiar dacă Belgia a fost grav afectată.
Cât timp rămân pacienții în unitățile de terapie intensivă în medie?
Durata șederii în unitatea de terapie intensivă variază mult. Totul depinde de gravitatea bolii și de fragilitatea persoanei. Aceasta variază de la câteva zile la câteva săptămâni.
În calitate de responsabil pentru urmărire, ați putea explica la ce se referă exact urmărirea? Urmărirea are, de asemenea, limitele sale în ceea ce privește viața privată. Care este opinia ta?
Urmărirea este o metodă de însoțire a persoanelor care au intrat în contact cu un individ diagnosticat drept Covid-19 pozitiv și, prin urmare, sunt potențial infectate. Acest mic grup cu risc ridicat trebuie să poată primi sprijin special, să rămână în carantină timp de 14 zile, să obțină răspunsuri la întrebările lor și să fie îngrijit de medicul lor pentru urmărire medicală. Inevitabil, acest lucru ridică întrebări cu privire la confidențialitate. Medicina este prin definiție viața privată a oamenilor, dar este acoperită de secretul medical. Principiile fundamentale ale echilibrului dintre sănătate și confidențialitate sunt inerente întregii activități medicale.
Ar trebui să ne pregătim pentru alte pandemii în viitor?
Acest tip de virus nou care iese din lumea animalelor și care este transmis accidental la om este un fenomen care se observă continuu. Într-adevăr, ne putem aștepta să avem boli noi. Nu știm când sau ce virus va sosi. Dar dacă luăm familia coronavirusurilor, între SARS și acum Covid-19, am văzut apariția a 3 virusuri în spațiul de 15 ani din aceeași familie. Lumea animalelor este un imens rezervor de virusuri, unele dintre ele putând fi transmise într-o zi oamenilor.
Prof. Emmanuel André este doctor în medicină, specializat în biologie clinică. De asemenea, are un doctorat în științe medicale. Profesor de medicină la KU Leuven din 2019, este, de asemenea, responsabil, împreună cu Marc Van Ranst, pentru laboratorul de diagnostic la Centrul de Boli Infecțioase din Spitalul Universitar din Leuven. Încă de la începutul crizei de coronavirus, el a fost purtătorul de cuvânt inter-federal în lupta împotriva Covid-19 și acționează acum ca coordonator al comitetului inter-federal de „testare și monitorizare a contactelor”.
