Acasă Politic PSD: Grave sincope în activitatea poliției rurale

PSD: Grave sincope în activitatea poliției rurale

DISTRIBUIȚI

 155192 – 19062020 –    Cele mai frecvente tipuri de infracțiuni cu care se confruntă polițiștii din mediul rural sunt cele comise prin violență – agresiuni, loviri, vătămări, dar și infracțiuni de tipul tâlhărie sau viol, care apar pe fondul consumului de alcool, în familie, în baruri sau discoteci, atenționează deputatul PSD de Iași Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. .

Dincolo de faptul că aceste situații grave sunt generate de lipsa educației, datoria polițiștilor este nu doar să intervină cu promptitudine, să identifice autorii, ci și să prevină astfel de evenimente. Dacă adăugăm la acest șir de activități intervențiile determinate de apelurile la 112, soluționarea de dosare și petiții sau activități de constatare a încălcării normelor rutiere, activități de verificare a respectării legislației în domeniul comerțului sau pe linia pazei bunurilor și valorilor, constatăm astfel că există o gamă largă și foarte diversă de atribuții și activități ce nu pot fi asigurate în totalitate, în condițiile în care există în prezent un deficit de lucrători în cadrul poliției, mai ales la posturile rurale.

Acest aspect înseamnă dificultăți sporite, o multitudine de activități solicitante, presiune la locul de muncă și, de multe ori, o întârziere nedorită atunci când trebuie să se răspundă problemelor și solicitărilor cetățenilor.

Dificultățile domeniului sunt accentuate de faptul că în multiple situații o singură patrulă asigură intervenția pe raza mai multor comune, acoperind distanțe mari și o paletă complexă de evenimente. În plus, de multe ori se constată o apelare excesivă și nejustificată a numărului de urgență 112, fără ca evenimentele sesizate să reprezinte o urgență. Numai în județul Iași, în 2019, au fost înregistrate 79.173 apeluri la 112, ceea ce reprezintă 5,05% din totalul apelurilor la nivel naţional, date prin care Iașul ocupă locul al II-lea în țară, după municipiul București, la mare diferență față de următorul județ.

Este adevărat că județul Iași reprezintă o structură teritorială amplă, cu probleme complexe, în acord cu populația și cu numărul de unități administrativ teritoriale. Este greu să deslușim, totuși, care este situația la nivel național, în condițiile în care pagina web a Ministerului de Interne ne oferă date statistice privind numărul și tipologia intervențiilor serviciilor profesioniste în situații de urgență doar din primele nouă luni ale anului 2013… – comunicare deficitară, statistici incomplete, absența analizelor de specialitate, cu toate consecințele implicate!

Deși pe durata pandemiei, datorită măsurilor restrictive de circulație a cetățenilor impuse de ordonanțele militare date de guvern, a scăzut numărul de infracțiuni, nu trebuie să considerăm problemele rezolvate, să plasăm siguranța cetățenilor în plan secund și să ignorăm statisticile alarmante din perioadele de normalitate. Datele oferite de Poliția Română arată, de exemplu, că în martie anul acesta numărul infracțiunilor sesizate a fost cu 14,6% mai mic față de valorile înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut, așa cum o scădere importantă există și în privința furturilor – aproape 20%, procent înregistrat și în cazul tâlhăriilor. În mod firesc, infracțiunile stradale au fost cu aproape 27% mai puține. Revenirea la starea de normalitate poate aduce un alt val de infracțiuni, pentru care avem nevoie de polițiști pregătiți și intervenții prompte.

Poliția se confruntă, însă, cu probleme stringente, printre care schema subdimensionată de personal, datorată și pensionărilor excesive din ultimii ani, cu plecări din sistem ce nu au fost compensate decât parțial cu alte încadrări, dar și cu lipsa de experiență a celor intrați de curând în sistem. Ținând cont de situațiile care mi-au fost relatate de către primari, de specialiști în domeniul securității persoanelor, de cetățeni veniți în audiență la cabinetul parlamentar, considerând relevante și alte informații desprinse din dialogurile și dezbaterile la nivelul instituțiilor de specialitate, se impun următoarele măsuri posibile, cerute de logica activităților și de responsabilitățile Ministerului Afacerilor Interne: Urgența unor analize obiective și temeinice la nivelul ministerului de resort, cu evaluarea tuturor parametrilor și criteriilor privind derularea activităților specifice poliției rurale;

Încadrarea urgentă de personal, până la completarea schemelor existente;

Acordarea unor salarii adecvate responsabilităților și riscurilor la care sunt expuși zilnic polițiștii;

Modificarea legislației în sensul susținerii efective a activităților specifice, conferind autoritate polițistului, dar și responsabilități și proceduri clare

Modernizarea mijloacelor tehnice specifice de investigare;

Pregătirea adecvată a personalului angajat din sursă externă (măsură aplicabilă cu precădere pentru personalul care nu provine din școlile de poliție);

Asigurarea fondurilor necesare pentru amenajarea/renovarea sediilor în care funcționează posturile de poliție rurală, ținând cont că sunt necesare lucrări de anvergură;

Achiziția de autovehicule – din datele statistice prezentate de I.P.J. Iași pentru anul 2019 rezultă că gradul de asigurare cu autovehicule este de doar 64,85 %;

Pentru a amplifica măsurile ce pot fi luate în vederea protecției cetățenilor, cu siguranță este utilă și Legea nr. 155/2010, care permite primăriilor să înființeze poliția locală la nivel de comună, măsură care ar putea veni în ajutorul cetățenilor, deși insuficiența fondurilor în cazul comunelor mai mici, cu bugete modeste reprezintă un impediment. Un exemplu de bună practică în acest sens se regăsește în comunele Holboca, Tomești sau Miroslava din județul Iași, unde funcționează deja, de câțiva ani, poliția locală a comunei.

Activitatea lucrătorilor de poliție rurală este deosebit de importantă, căci polițistul – obiectiv, imparțial, profesionist, bine pregătit – joacă un rol primordial în aplanarea și prevenirea conflictelor, în protecția drepturilor omului, cu respect pentru lege, pentru ordinea publică, cu respect pentru cetățean.

Numai la nivelul județului Iași vorbim despre 9 secții de poliție rurală, ce coordonează 93 de posturi de poliţie comunală. Deci structurile-cadru sunt bine conturate, dar nevoia de personal suficient, motivat, bine plătit, cu pregătire inițială și continuă relevantă, se impune ca o condiție esențială pentru eficiența și calitatea activităților din unitățile menționate.

Dacă nu le vom asigura condiții decente pentru desfășurarea activităților, dacă nu va fi personal suficient pentru multiplele provocări, dacă posturile de poliție nu vor avea dotările necesare, dacă nu se vor parcurge stagii de pregătire, polițiștii riscă să se îndepărteze de toate aceste responsabilități de care societatea are nevoie, iar comunitățile sigure pe care le dorim vor rămâne doar la stadiul declarativ sau simple formulări ale unor obiective iluzorii, susține parlamentarul social-democrat

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.